Reacții din piața crypto la proiectul de reglementare. Trader: „Instituții precum ASF sunt încă insuficient pregătite” / Antreprenor: „Apare problema costurilor excesive, care vor face ca multe startup-uri să dispară”

Lipsa unui cadru de reglementare local pentru piața activelor digitale a generat provocări atât pentru utilizatori, care s-au expus la un nivel de risc mai mare, cât și pentru antreprenori, în contextul în care băncile comerciale au blocat în mod frecvent tranzacții cu fonduri provenite din piața crypto.

Autoritățile și politicienii au promis de mai multe ori în ultimii ani că vor veni cu un astfel de cadru de reglementare, iar jucătorii din piață l-au așteptat. Prin sertarele ministerelor și ale autorităților s-au aflat până acum mai multe proiecte de reglementare, dar acesta este primul care devine public și este pus de Ministerul Finanțelor în transparență decizională.

Reacția unui antreprenor român

„Am fost dintotdeauna pro-reglementări, în beneficiul utilizatorilor, dar și al platformelor. Însă, ce pot observa deja, este riscul de supra-reglementare care încetinește inovația și ne face mai puțin competitivi cu platformele din afara Europei. Am simțit asta deja odată cu delistarea USDT în Europa și nu s-a simțit deloc bine”, a explicat Marius Morra, CEO și cofondator al TOKERO, pentru echipa Termene.ro.

România are nevoie de un cadru de reglementare, în contextul în care estimările din piață arată un număr de investitori în crypto cel puțin comparabil cu numărul celor care investesc la bursa de la București.

Mai mult, piața crypto a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani la nivel global, ajungând la peste peste 17 milioane de criptomonede și monede digitale, cu o capitalizare totală de piață de peste 3.300 de miliarde de dolari, conform informațiilor de pe platforma CoinMarketCap, care realizează o medie a cotațiilor de pe mai multe platforme de exchange.

Prețul BTC era de peste 106.000 de dolari luni, 16 iunie, ora 16.00 – ora României – înregistrând o relativă stabilitate a prețului în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de piață de peste 2.100 de miliarde de dolari. Altfel spus, BTC reprezintă peste 63% din întreaga piață crypto.

Proiectul de reglementare stabilește atribuțiile instituțiilor române responsabile, mecanismele de autorizare și supraveghere, dar și sancțiuni și condiții clare pentru furnizorii de servicii din piața crypto, inclusiv pentru cei care operează CryptoATM-uri. Totodată, proiectul introduce o taxă de 0,5% din veniturile lunare de exploatare ale furnizorilor autorizați, pentru susținerea activității ASF.

„Plusul este acela că nu vom mai fi într-o zonă gri și că vom avea în sfârșit reglementări. Minusurile sunt legate de costurile excesive care vor face ca multe startup-uri să dispară pentru că nu își vor mai permite costurile aferente, dar și ce încetinirea inovației. Alte minusuri sunt legate de diverse idei aplicabile local, precum taxa de 0,5% din veniturile lunare din exploatare.”

TOKERO este una dintre cele mai cunoscute companii românești din piața platformelor de exchange pentru tranzacții cu criptomonede și avea la începutul anului 2025 aproximativ 75.000 de utilizatori. A fost înființată de Marius Morra și Sabin Simionescu în 2017 și a fost cunoscută în primii ani drept LDV Exchange.

„Pentru TOKERO, reglementarea înseamnă că va exista în sfârșit un cadru legislativ și că nu va mai trebui să explice partenerilor externi că nu există licențe în România.”

Reacția unui trader

Proiectul de reglementare se află în transparență decizională și, dacă va fi adoptat, acesta prevede o perioadă de conformare pentru firmele care deja desfășoară activități cu active crypto până la intrarea în vigoare a noii legislații. În acea perioadă, firmele vor fi nevoie să se autorizeze sau să-și adapteze practicile la cerințele ordonanței.

„Reglementarea pieței crypto este un pas firesc, într-un context în care acest domeniu a crescut semnificativ și implică tot mai mulți actori economici. Totuși, orice proces de reglementare trebuie să fie bine calibrat, astfel încât să nu inhibe inovația – mai ales într-un sector atât de dinamic precum tehnologia blockchain”, a declarat Paul Achim, analist și trader în piața crypto, pentru echipa Termene.ro.

Noul proiect de reglementare distribuție atribuțiile de supraveghere între ASF și BNR, în funcție de tipul de activ sau de natura instituției emitente. Totuși, piața se întreabă dacă toate părțile din procesul de reglementare sunt pregătite pentru a înțelege domeniul.

„Una dintre provocările majore este faptul că instituții precum ASF sunt încă insuficient pregătite pentru a înțelege și gestiona specificul acestor tehnologii. Lipsa de expertiză internă reală riscă să ducă la aplicarea unor filtre birocratice prea rigide, care să blocheze mai degrabă decât să ghideze dezvoltarea.”

ASF va supraveghea emiterea de tokenuri raportate la active (stablecoins sau monede stabile), emiterea altor tipuri de criptoactive, furnizarea de servicii de criptoactive, inclusiv operarea de CryptoATM-uri și colaborarea cu ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe)

De cealaltă parte, BNR ar deveni responsabilă cu emiterea de tokenuri de monedă electronică (EMT) de către instituțiile de credit și de plată, supravegherea prudențială a acestor instituții și colaborarea cu Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Un element important care apare în atribuțiile care i-ar reveni ASF-ului este legat de așa-numitele „monede stabile” sau stablecoins, care reprezintă un tip de criptomonede a căror valoare este strict legată de o clasă de active, astfel încât prețul lor să se mențină stabil. Cel mai cunoscut exemplu este criptomoneda Tether (USDT), al cărei preţ este legat de dolarul american.

„Un aspect pozitiv și bine-venit este reglementarea monedelor stabile (stablecoins). Un cadru legal clar pentru acestea poate accelera adoptarea lor în rândul publicului larg, mai ales a celor mai puțin familiarizați cu spațiul cripto. Cred că monedele stabile vor deveni principalul instrument de acces la zonei DeFi pentru utilizatorii obișnuiți. Ele pot juca un rol esențial de punte de legatura între sistemul financiar tradițional și cel descentralizat. Cu o reglementare adecvată, putem asista la dezvoltarea unor produse DeFi mai solide, mai sigure și ușor de utlizat de catre cei neinițiați in domeniu”, a adăugat traderul.

Pentru traderi și investitori, reglementarea poate însemna o siguranță mai mare, dar și o creștere a costurilor de conformare, după cum a explicat Paul Achim. Pentru cei care tranzacționează activ, predictibilitatea legislativă e un avantaj.

Totuși, în lipsa unor instrumente bancare funcționale și a unor norme clare pentru deschiderea de conturi sau declararea veniturilor, reglementarea riscă să devină o barieră, nu un sprijin.

„Pentru piață, impactul va fi mixt. Pe de o parte, poate încuraja apariția unor jucători instituționali și produse mai sigure. Pe de altă parte, reglementările prea stricte ar putea împinge afacerile inovatoare să migreze spre alte jurisdicții mai prietenoase.”

Taxe mai mari pentru crypto

Discuțiile despre majorări de taxe din această perioadă cuprind și o propunere pentru creșterea impozitului pe câștiguri din tranzacții cu criptomonede de la 10% la 16%. Totodată, taxa universală pe tranzacțiile bancare ar putea să se aplice și în cazul tranzacțiilor cu criptomonede, conform Profit.ro.

„O majorare a impozitelor în acest moment este nejustificată. Înainte de orice, statul ar trebui să înțeleagă dimensiunea reală a pieței și să încurajeze declararea veniturilor, nu să penalizeze potențialii contribuabili. De exemplu, o inițiativă de scutire temporară de taxe pentru profituri din crypto – așa cum s-a discutat în trecut – ar fi putut stimula transparența și creșterea bazei de impozitare. Abia ulterior ar fi avut sens o discuție despre impozitare suplimentară”, a explicat Achim.

Pentru context, autoritățile au venit la finalul anului trecut cu un pachet mai amplu care cuprindea și o excepție fiscală temporară pentru câștigurile din crypto, pentru a încuraja o parte mai mare din fonduri să iasă la lumină. Acea excepție fiscală este blocată în contestație la CCR de mai multe luni, pe o altă prevedere din pachet, care nu este legată de crypto.

„În prezent, câștigurile din crypto se impozitează cu 10%. Însă problema reală nu este procentul în sine, ci lipsa unui cadru legislativ funcțional pentru cei care activează în acest domeniu. Băncile, în marea lor majoritate, nu acceptă veniturile din cripto sau le limitează strict, deși aceste venituri sunt legal impozitate. Mai mult, companiile din domeniu nu pot deschide conturi în România, cu rare excepții. Aceasta este o problemă majoră, care frânează întreaga industrie.”

În ultimii ani, mai mulți politicieni români au încercat să se așeze în poză lângă piața crypto, atunci când aceasta era pe val, și discutau despre cum România ar putea deveni un hub pentru antreprenoriat în crypto. Acele promisiunii au rămas de fiecare dată doar la statutul de declarații și nu au fost dublate prin măsuri.

„Nu văd prea bine discuția despre majorări de taxe, pentru că nu duce în niciun caz la proiectul Romania Crypto-Hub pe care îl visăm din 2017”, a subliniat Marius Morra.