Reacții la măsurile Bolojan. Cristian Covaciu, IPEC Alba Iulia: Trebuia să înceapă cu banii pentru partide, recuperarea TVA, prime, sporuri și pensii speciale, nu cu pensiile oamenilor sărmani

Guvernul va adopta în total trei pachete de măsuri în următoarele luni pentru reducerea deficitului bugetar. Echipa editorială Termene.ro a solicitat reacții din mediul de business la măsurile Bolojan pentru a reda vocea antreprenorilor și a companiilor.
Măsurile noului guvern ar fi trebuit să se concentreze în prima fază pe banii pentru partide, pe recuperarea TVA și pe alte cheltuieli supradimensionate, nu pe pensiile de 3.000 de lei sau pe bursele studenților, după cum a explicat Cristian Covaciu, cofondator și acționar al IPEC Alba Iulia.
„Au fost începute prost. Mi se pare incorect și neloial să înceapă cu bursele studenților și cu pensiile oamenilor sărmani. Trebuia să înceapă cu lucrurile mari, cu banii pentru partide, recuperarea TVA, prime, sporuri și pensii speciale”, a declarat Cristian Covaciu pentru Termene.ro.
Antreprenorul consideră că cel mai mare impact în economie îl va avea creșterea TVA, pentru că va avea un efect imediat. Covaciu nu anticipează la acest moment un impact direct asupra propriului busines din această serie de măsuri, întrucât aproape toată producția de farfurii de porțelan pleacă la export.
Totuși, IPEC Alba Iulia se confruntă de câțiva ani cu nivelul prețurilor la energie din piața locală, în contextul în care a scăzut competitivitatea produselor românești. Compania produce la Alba Iulia circa 1% din farfuriile de porțelan din întreaga lume, potrivit ZF.
„Facem export, deci nu lucrăm aproape deloc cu România. Singurele care ne afectează sunt creșterile de prețuri la energie. Și am avut din belșug astfel de creșteri.”
Ce înseamnă IPEC Alba Iulia
Familia Covaciu a înființat la sfârșitul anului 1990 Întreprinderea de Porțelan Elena Covaciu (IPEC) Alba Iulia, pe care a transformat-o în deceniile următoare într-unul dintre cei mai mari producători de farfurii de porțelan din Europa.
Pe lângă rolul pe care îl joacă în balanța comercială a României, IPEC a ieșit în evidență prin adopția tehnologiei. Fabrica din Alba Iulia lucreză cu peste 500 de angajați și circa 350 de roboți industriali.
Compania are planuri și pentru alte investiții în producție, inclusiv într-o fabrică de cești și în capacități de producție pentru alte obiecte din cereamică, însă toate acestea sunt puse în așteptare, întrucât antreprenorul nu este convins că România mai oferă condiții competitive.
Firma IPEC SA a avut afaceri de 135,8 mil. lei în 2024, în scădere cu 6% față de anul anterior, un profit net de 3,1 mil. lei, în scădere cu 23% și un număr mediu de 521 de angajați, conform datelor Termene. Acționarii sunt: Elena Covaciu (35%), Cosmin-Adrian Covaciu (30%), Cristian Covaciu (30%), IPEC Covaciu SRL (3%) și Loredana Alina Covaciu (2%).
Cristian Covaciu mai este acționar în firmele IPEC Covaciu SRL, Yiamas Thassos SRL, KIO Agricol SRL, IPEC Robotics SRL și Stabilo Energy SRL, în timp ce IPEC SA este acționar în Cesiro Trading SRL și Cesiro Noua Generație SRL.
Măsurile Bolojan
Guvernul Bolojan a anunțat că vor fi adoptate în următoarele luni trei pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar excesiv. Luni, 7 iulie, guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri.
Printre acestea, regăsim reașezarea TVA pe două praguri: o cotă generală de 21% și o cotă redusă de 11% pentru medicamente, alimente, materii prime pentru industria alimentară, hrană pentru animale, HoReCa, cărți, servicii de apă-canal, apă pentru irigații, semințe, îngrășăminte și pesticide, lemne de foc sau energie termică.
Cu mențiunea că în perioada august-octombrie 2024 vor fi monitorizate încasările din HoReCA și în funcție de rezultate se va decide ce cotă de TVA trebuie aplicată acestui sector.
TVA-ul se mărește și pentru locuințe, dar sunt câteva cazuri în care se mai poate aplica pentru încă un an de zile cota redusă de 9%.
Persoanele care au un antecontract semnat până la 1 august 2025 cu livrare până la 1 august 2026 pot să beneficieze de TVA de 9%. În cazul în care livrarea este după acel termen, TVA-ul va fi de 21%.
Pe lângă condițiile temporale există condiții care țin de imobil, pentru a beneficia de cota de 9%. Locuința nu trebuie să depășească o suprafață utilă de 120 mp și prețul de 600.000 de lei, fără TVA. Excepția de 9% se aplică și în cazul celor care vând către primării care vor transforma imobilele în locuințe sociale.
Pe ultima sută de metri, guvernul a mai introdus aici o regulă, pentru a-i opri pe cei care se grăbesc să semneze antecontracte pentru a beneficia de cota redusă de TVA la achiziția de locuințe. Cei care semnează antecontract în iulie 2025, trebuie să achite și un avans de 20% până la finalul lunii ca să se încadreze la TVA de 9%.
Totodată, măsurile includ creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil și produse cu conținut ridicat de zahăr, precum majorarea impozitului pe câștiguri din jocuri de noroc de la 3% la 4% și creșterea altor taxe pentru industria jocurilor de noroc. O altă măsură este scumpirea rovinietei.
Printre măsuri, mai regăsim dublarea impozitului pe cifra de afaceri a băncilor, la 4% (cu excepția băncilor care au o cotă de piață de 0,2% sau mai mică), înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026 și aplicarea contribuției la sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei pe lună până la finalul anului 2027.
Toate aceste măsuri vor intra în vigoare parțial sau integral la 1 august 2025. În același timp, guvernul a anunțat creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
În același timp, va fi modificată acordarea concediilor medicale prin stabilirea unor praguri. Spre exemplu, un angajat care este în concediu medical pentru o perioadă de până la șapte zile va primi doar 55% din salariu, comparativ cu 75%, cum este în prezent.
Măsurile ar trebui să vizeze și reforma companiilor de stat, reducerea subvențiilor, asigurarea transparenței și actualizarea unor redevențe. Momentan, documentul publicat plafonează câteva stimulente, limitează unele sporuri și reduce o serie de indemnizații.
O parte din măsurile anunțate vizează educația, mai exact reducerea drastică a bugetului pentru bursele școlare și creșterea normei didactice pentru profesori.
Te-ar mai putea interesa și:
Top 50 companii românești din Iași. Cum s-a schimbat vârful clasamentului din 2008 până în 2024




