Lipsa de predictibilitate și măsurile implementate (sau eliminate) fără studii reale și fără discuții cu reprezentanții mediului de business pot afecta puternic evoluția agriculturii și a industriei alimentare din România, după cum au explicat reprezentanții DN Agrar, cea mai mare fermă zootehnică integrată din piața locală, pentru Termene.ro.
Impact în sectorul agroalimentar
„Cel mai vizibil impact va fi resimțit, cel mai probabil, în ecosistemul producției locale de alimente, în special în zonele care se confruntă deja cu presiuni structurale, cum ar fi costurile ridicate ale inputurilor, lipsa forței de muncă și volatilitatea prețurilor. Cu toate acestea, efectele se vor răsfrânge asupra întregului lanț valoric”, a declarat Peter de Boer, CEO și membru în Consiliul de Administrație al DN Agrar Group.
Atunci când sunt implementate fără predictibilitate, măsuri precum introducerea de noi taxe sau eliminarea stimulentelor anterioare pot afecta volumul producției și pot întârzia investițiile necesare modernizării agriculturii.
România se confruntă deja cu un deficit comercial semnificativ și în creștere pe segmentul produselor agroalimentare, iar astfel de măsuri ar putea accentua dependența țării de importurile alimentare. În cazul DN Agrar, cel mai mare producător de lapte din România, impactul negativ generat de plafonarea prețurilor la produse lactate a produs efecte nedorite și a împins compania să se uite mai mult spre exporturi.
„Deși am fost mereu orientați cu prioritate către piața internă, pentru prima dată suntem nevoiți să ne concentrăm pe extinderea exporturilor în cadrul celei mai mari linii de business, producția de lapte, pentru a compensa pierderile de pe piața locală, în ciuda faptului că România înregistrează încă un deficit semnificativ al cantității de lapte. Acest paradox pune o presiune suplimentară atât pe securitatea alimentară națională, cât și pe producătorii locali.”
Un alt exemplu de măsură luată anterior care a avut un efect negativ asupra sectorului este eliminarea facilității fiscale pentru angajații din agricultură, care a fost gândită ca un sprijin multianual și retrasă după o perioadă mult mai scurtă.
Pentru DN Agrar, această schimbare a generat o creștere de 15% a costurilor salariale în primul trimestru al anului, amplificând presiunile operaționale într-un context de inflație ridicată și așteptări salariale în creștere.
„Propunerile suplimentare de majorare a TVA-ului și accizelor la carburanți riscă să accentueze aceste presiuni, mai ales într-un moment în care producătorii se confruntă cu volatilitatea prețurilor la inputuri, provocări climatice și nevoia urgentă de a investi în tehnologii durabile și decarbonizare.”
DN Agrar se alătură corului de companii, investitori și antreprenori care subliniază că înțeleg nevoia de a asigura sustenabilitate fiscală și măsuri pentru consolidarea finanțelor publice, însă reclamă lipsa de predictibilitate și de coerență a politicilor fiscale.
„Sectorul nostru joacă un rol strategic în asigurarea securității alimentare, dezvoltarea zonelor rurale și tranziția verde, contribuții care pot fi amplificate prin inițiative precum compostarea, producția de biometan și agricultura sustenabilă. De aceea, considerăm esențial ca deciziile fiscal-bugetare să fie luate în dialog strâns cu mediul de afaceri, pe baza unor evaluări de impact solide și a unei comunicări transparente.”
Nevoia de sustenabilitate
În ceea ce privește sectorul agroalimentar, DN Agrar atrage atenția că schimbările și instabilitatea legislativă afectează direct capacitatea grupului de a reinvesti, de a se dezvolta responsabil și de a avansa în agenda de sustenabilitate.
Peter de Boer anticipează că aceste politici ar putea determina o încetinire a investițiilor la nivelul întregului sector, precum și amânarea modernizării infrastructurii esențiale și o presiune disproporționată asupra producătorilor mici și mijlocii.
„În acest context, considerăm esențială o schimbare de perspectivă: de la măsuri reactive la strategii proactive, orientate spre viitor, care să valorifice noi oportunități, în special în zona inovației sustenabile. În cazul nostru, am elaborat un plan pe termen mediu în această direcție. Un domeniu care necesită atenție prioritară la nivel național este implementarea legislației privind injectarea biometanului în rețeaua națională de gaze.”
Injectarea biometanului în rețeaua națională de gaze ar oferi inclusiv fermierilor instrumentele necesare pentru a-și decarboniza activitatea, a valorifica gunoiul de grajd și a contribui la producerea de energie curată, crede Peter de Boer.
„Facem apel la un cadru de politici stabil, predictibil și echitabil, care să permită producătorilor români să planifice pe termen lung, să investească cu încredere și să devină lideri în domeniul sustenabilității.”
Ce înseamnă DN Agrar
DN Agrar este cel mai mare producător de lapte de vacă din România și unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața europeană. Compania a fost înființată de familia de Boer în Transilvania în 2008.
Grupul DN Agrar include 11 companii, dintre care cinci ferme pentru creșterea vacilor de lapte și producția de lapte de vacă. Grupul are 300 de angajați și lucrează peste 7.000 de hectare de teren în proprietate și în arendă și deține peste 16.000 de animale, atât vaci de lapte, cât și tineret bovin.
Principalele activități ale DN Agrar sunt zootehnie, producție agricolă vegetală, prestări servicii agricole, logistică, transport, turism și servicii de consultanță în afaceri și management.
DN Agrar este listată pe Bursa de Valori București (BVB), din februarie 2022, după ce a încheiat cu succes un plasament privat de acțiuni în iulie 2021. Conform datelor BVB, acționarii DN Agrar sunt: firma A.M. ADVIES B.V. din Olanda (67,75%), persoane fizice (29,95%) și persoane juridice (2,3%).
Cifra de afaceri netă s-a ridicat în 2024 la 175,7 mil. lei la nivel consolidat și un profit net de 31,7 mil. lei, conform raportului anual publicat de grup.
Măsurile Bolojan
Guvernul Bolojan a anunțat că vor fi adoptate în următoarele luni trei pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar excesiv, iar joi, 3 iulie, Ministerul Finanțelor a publicat documentul cu primele măsuri. A doua zi, guvernul a adoptat proiectul de lege cu o serie de modificări.
Printre acestea, regăsim reașezarea TVA pe două praguri: o cotă generală de 21% și o cotă redusă de 11% pentru medicamente, alimente, HoReCa, cărți, apă pentru irigații, lemne de foc și energie termică.
Cu mențiunea că în perioada august-octombrie 2024 vor fi monitorizate încasările din HoReCA și în funcție de rezultate se va decide ce cotă de TVA trebuie aplicată acestui sector.
Cele mai recente modificări au adăugat în categoria produselor cu TVA redus de 11% și materiile prime pentru industria alimentară, dar și hrana pentru animale.
TVA-ul se mărește și pentru locuințe, dar sunt câteva cazuri în care se mai poate aplica pentru încă un an de zile cota redusă de 9%.
Persoanele care au un antecontract semnat până la 1 august 2025 cu livrare până la 1 august 2026 pot să beneficieze de TVA de 9%. În cazul în care livrarea este după acel termen, TVA-ul va fi de 21%.
Pe lângă condițiile temporale există condiții care țin de imobil, pentru a beneficia de cota de 9%. Locuința nu trebuie să depășească o suprafață utilă de 120 mp și prețul de 600.000 de lei, fără TVA. Excepția de 9% se aplică și în cazul celor care vând către primării care vor transforma imobilele în locuințe sociale.
Modificările ulterioare au mai introdus aici o regulă, pentru a-i opri pe cei care se grăbesc să semneze antecontracte pentru a beneficia de cota redusă de TVA la achiziția de locuințe. Cei care semnează antecontract în iulie 2025, trebuie să achite și un avans de 20% până la finalul lunii ca să se încadreze la TVA de 9%.
Totodată, măsurile includ creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil și produse cu conținut ridicat de zahăr, în mai multe etape, precum și suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc sau scumpirea rovinietei.
Printre măsuri, mai regăsim dublarea impozitului pe cifra de afaceri a băncilor, la 4% (cu excepția băncilor care au o cotă de piață de 0,2% sau mai mică), înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026 și aplicarea contribuției la sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei pe lună până la finalul anului 2027.
Toate aceste măsuri vor intra în vigoare parțial sau integral la 1 august 2025. În același timp, guvernul a anunțat creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
În același timp, va fi modificată acordarea concediilor medicale prin stabilirea unor praguri. Spre exemplu, un angajat care este în concediu medical pentru o perioadă de până la șapte zile va primi doar 55% din salariu, comparativ cu 75%, cum este în prezent.
Măsurile ar trebui să vizeze și reforma companiilor de stat, reducerea subvențiilor, asigurarea transparenței și actualizarea unor redevențe. Momentan, documentul publicat plafonează câteva stimulente, limitează unele sporuri și reduce o serie de indemnizații.
O parte din măsurile anunțate vizează educația, mai exact reducerea drastică a bugetului pentru bursele școlare și creșterea normei didactice pentru profesori.
Te-ar putea interesa și:
Big Read. Retailul modern din România între 2008-2024: cifre, giganți și declin local
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
