Reacții la măsurile Bolojan. Voicu Oprean, AROBS: Ce contează cu adevărat este dacă aceste noi măsuri vin la pachet cu o schimbare reală în modul în care funcționează statul
Guvernul va adopta în total trei pachete de măsuri în următoarele luni pentru reducerea deficitului bugetar. Echipa editorială Termene.ro a solicitat reacții din mediul de business la măsurile Bolojan pentru a reda vocea antreprenorilor și a companiilor.
Noile măsuri fiscal-bugetare trebuie să fie corelate cu o schimbare reală a modului în care funcționează statul român pentru a așeza o bază de încredere în relația dintre mediul privat și mediul public, a explicat Voicu Oprean, fondator și CEO al grupului AROBS.
„În situația de față, ce contează cu adevărat este dacă aceste noi măsuri vin la pachet cu o schimbare reală în modul în care statul funcționează. Așa cum am susținut de multe ori, cred că orice reformă bugetară serioasă ar trebui să declanșeze și o accelerare a digitalizării administrației, pentru că nu poți eficientiza un sistem fără să-l modernizezi tehnologic”, a declarat Voicu Oprean pentru Termene.ro.
Nevoia de schimbare reală
Dezechilibrul bugetar nu mai poate fi ignorat și e nevoie de o serie de măsuri, iar acest fapt este acceptat de mai mulți dintre cei care activează în mediul privat. Totuși, aceste măsuri nu vor fi acceptate dacă nu arată o dorință reală de schimbare a modului în care funcționează cheltuirea banilor publici.
„Întrebarea reală este dacă aceste măsuri vor fi dublate de o schimbare în felul în care statul se raportează la gestionarea resurselor publice și la contribuabili. Dincolo de cifre, de creșterile de taxe sau reducerile de cheltuieli, contează dacă statul va reuși să devină mai eficient, mai transparent și mai puțin birocratic. Pentru mediul privat, presiunea fiscală poate fi gestionată atunci când regulile sunt clare, aplicate uniform și însoțite de un angajament real pentru modernizare.”
Dacă vom funcționa în continuare în logica în care companiile sunt strânse cu ușa, în timp ce statul își menține stilul greoi și ineficient, nu vom rezolva problema, ci doar o vom muta dintr-o parte în alta, crede antreprenorul.
„Din această perspectivă, măsurile fiscale sunt doar un test de credibilitate, atât pentru Guvern, cât și pentru capacitatea statului român de a-și asuma, în mod real, o reformă profundă.”
În lipsa unui echilibru între măsurile care eficientizează mediul public și cele care afectează mediul privat, orice măsură fiscală va fi percepută drept abuzivă sau nedreaptă. Mediul de business are așteptări pentru reforme reale la nivel public.
„Cel mai mare impact este de natură psihologică și de încredere. Vom vedea dacă statul român este capabil, în sfârșit, să își reformeze propriul aparat înainte de a cere mai mult de la contribuabili. Dacă acest mesaj se va traduce în acțiuni concrete, precum digitalizarea reală a instituțiilor, reducerea risipei, responsabilizarea cheltuielilor publice, atunci efectul va fi unul benefic și va contribui la reclădirea încrederii între stat și mediul privat.”
Totodată, modul în care mediul politic gestionează implementarea acestor măsuri și încrederea dintre stat și privat va influența și capacitatea companiilor din România de a-și ajusta planurile de dezvoltare, de a lua decizii de investiții și de a-și păstra competitivitatea.
În ceea ce privește digitalizarea și eficientizarea sectorului public, companiile românești care activează în IT și servicii software pot contribui direct, prin soluții concrete care aduc transparență, eficiență și control asupra costurilor publice.
„Dacă această cerere devine constantă și strategică, nu doar reactivă sau pe termen scurt, atunci putem vorbi despre o oportunitate reală pentru companiile din tehnologie, dar mai ales despre un pas important pentru România. Ecosistemul local de tehnologie, din care face parte și AROBS, are capacitatea și motivația de a contribui activ la procesul de modernizare a statului, atât ca furnizor de soluții, cât și ca partener implicat pe termen lung.”
Cine este Voicu Oprean
Antreprenorul Voicu Oprean este unul dintre protagoniștii schimbării de paradigmă din IT-ul românesc, contribuind la tranziția dinspre un sector bazat pe outsourcing spre un sector cu valoare adăugată sporită, produse și servicii proprii.
A înființat compania AROBS Transilvania Software în 1998, în Cluj-Napoca, iar în primii ani a activat într-un apartament. La începutul anilor 2000, criza dotcom a adus o schimbare de strategie și de piață. AROBS a început să dezvolte produse software proprii.
Voicu Oprean a atras în perioada 2005-2006 în acționariat un fond olandez care îi era și client. Antreprenorul a răscumpărat acțiunile de la fond în 2013, plătind de șapte ori suma investită de fond. În 2010, AROBS a început să iasă peste granițe cu produse proprii în Republica Moldova și Ungaria.
Grupul românesc a trecut la strategia de creștere prin M&A începând cu anul 2016 și cea mai mare tranzacție a avut loc în 2022, când AROBS a plătit 17,9 mil. euro pentru a cumpăra filiala românească a grupului suedez Enea, marcând o premier în care un antreprenor cumpără businessul unei multinaționale.
AROBS s-a listat la pe piața AeRO a bursei de la București în anul 2021, pentru ca în 2023 să se transfere pe piața principală. În 2024 a reușit să atragă 28,7 mil. euro de la investitori, marcând cea mai mare majorare de capital închisă cu succes de o companie de tehnologie la Bursa de la București.
De când s-a listat la BVB, AROBS a semnat 12 achiziții: Berg Software, AROBS Enegineering (fosta Enea Software Services), Nordlogic Group, Centrul de Soft România, AROBS Polska, AROBS Software Moldova și AROBS TrackGPS Moldova, AROBS Pannonia Software, Future Workforce Group, Infobest, SVT România și Codingscape din SUA.
Tranzacțiile din ultimii zece ani au creat sau consolidat divizii AROBS în țări precum Republica Moldova, Ungaria, Polonia sau Germania.
În 2024, AROBS a început să atragă în acționariat fondurile de pensii Pilon 2, precum AZT Viitorul Tău sau Metropolitan Pensii. Tot în 2024, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a devenit acționar minoritar.
Voicu Oprean este cel mai mare acționar al AROBS Transilvania Software, cu aproape 47,6% din acțiuni, conform datelor BVB. Restul acțiunilor sunt împărțite între persoane juridice (24,6%), persoane fizice (17,8%) și Cabrio Investment SRL (10%), firmă deținută de Voicu Oprean (50%) și Alina Delia Oprean (50%), conform datelor Termene.
Pe lângă AROBS, Voicu Oprean a investit de-a lungul timpului în startup-uri și proiecte antreprenoriale prin vehicule precum Cleverage, Early Game Ventures și Gapminder.
Măsurile Bolojan
Guvernul Bolojan a anunțat că vor fi adoptate în următoarele luni trei pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar excesiv, iar joi, 3 iulie, Ministerul Finanțelor a publicat documentul cu primele măsuri. A doua zi, guvernul a adoptat proiectul de lege cu o serie de modificări.
Printre acestea, regăsim reașezarea TVA pe două praguri: o cotă generală de 21% și o cotă redusă de 11% pentru medicamente, alimente, HoReCa, cărți, apă pentru irigații, lemne de foc și energie termică.
Cu mențiunea că în perioada august-octombrie 2024 vor fi monitorizate încasările din HoReCA și în funcție de rezultate se va decide ce cotă de TVA trebuie aplicată acestui sector.
Cele mai recente modificări au adăugat în categoria produselor cu TVA redus de 11% și materiile prime pentru industria alimentară, dar și hrana pentru animale.
TVA-ul se mărește și pentru locuințe, dar sunt câteva cazuri în care se mai poate aplica pentru încă un an de zile cota redusă de 9%.
Persoanele care au un antecontract semnat până la 1 august 2025 cu livrare până la 1 august 2026 pot să beneficieze de TVA de 9%. În cazul în care livrarea este după acel termen, TVA-ul va fi de 21%.
Pe lângă condițiile temporale există condiții care țin de imobil, pentru a beneficia de cota de 9%. Locuința nu trebuie să depășească o suprafață utilă de 120 mp și prețul de 600.000 de lei, fără TVA. Excepția de 9% se aplică și în cazul celor care vând către primării care vor transforma imobilele în locuințe sociale.
Modificările ulterioare au mai introdus aici o regulă, pentru a-i opri pe cei care se grăbesc să semneze antecontracte pentru a beneficia de cota redusă de TVA la achiziția de locuințe. Cei care semnează antecontract în iulie 2025, trebuie să achite și un avans de 20% până la finalul lunii ca să se încadreze la TVA de 9%.
Totodată, măsurile includ creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil și produse cu conținut ridicat de zahăr, în mai multe etape, precum și suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc sau scumpirea rovinietei.
Printre măsuri, mai regăsim dublarea impozitului pe cifra de afaceri a băncilor, la 4% (cu excepția băncilor care au o cotă de piață de 0,2% sau mai mică), înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026 și aplicarea contribuției la sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei pe lună.
Toate aceste măsuri vor intra în vigoare parțial sau integral la 1 august 2025. În același timp, guvernul a anunțat creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
În același timp, va fi modificată acordarea concediilor medicale prin stabilirea unor praguri. Spre exemplu, un angajat care este în concediu medical pentru o perioadă de până la șapte zile va primi doar 55% din salariu, comparativ cu 75%, cum este în prezent.
Măsurile ar trebui să vizeze și reforma companiilor de stat, reducerea subvențiilor, asigurarea transparenței și actualizarea unor redevențe. Momentan, documentul publicat plafonează câteva stimulente, limitează unele sporuri și reduce o serie de indemnizații.
O parte din măsurile anunțate vizează educația, mai exact reducerea drastică a bugetului pentru bursele școlare și creșterea normei didactice pentru profesori.
Te-ar putea interesa și:
Big Read. Retailul modern din România între 2008-2024: cifre, giganți și declin local
Abonează-te la Business Hub
Vrei să nu ratezi nicio știre din Termene Business Hub? Abonează-te pentru a primi zilnic știri relevante la prima oră.