Reacții la măsurile Bolojan. Niculae Dușu, Celco: Populismul exagerat în legislația economică și lipsa investițiilor duc la stagnarea și izolarea economiei românești
Guvernul va adopta în total trei pachete de măsuri în următoarele luni pentru reducerea deficitului bugetar. Echipa editorială Termene.ro a solicitat reacții din mediul de business la măsurile Bolojan pentru a reda vocea antreprenorilor și a companiilor.
Modificările frecvente și imprevizibile ale legislației fiscale reprezintă o povară considerabilă pentru producători, cu efecte asupra creșterii costurilor și scăderii competitivității, după cum a explicat Niculae Dușu, președintele Grupului Celco.
„În numai jumătate de an, sectorul construcțiilor este impactat de măsuri legislative cu efecte majore asupra industriei. Eliminarea stimulentelor financiare acordate lucrătorilor din acest sector care au generat deja creșterea semnificativă a costurilor amplifică presiunea asupra companiilor. Sectorul construcțiilor este unul dintre cele mai importante motoare de creștere economică pentru România, având o contribuție semnificativă la PIB”, a declarat Niculae Dușu pentru Termene.ro.
Creșterea TVA-ului de la 19% la 21% și creșterea accizelor la combustibil vor determina noi creșteri de costuri și de prețuri ce vor conduce la reducerea consumului în sectorul construcțiilor.
„În loc de strategii pentru reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor statului printr-un mecanism de colectare eficient, în acest moment, povara fiscală este suportată în continuare de contribuabili corecți, în timp ce aproximativ 30% dintre agenții economici nu își îndeplinesc obligația legală de raportare financiară. Acest deficit major de transparență care permite eludarea controalelor duce la incapacitatea antreprenorilor de a-și putea asuma acțiuni pe termen lung.”
Evaziunea fiscală și necolectarea taxelor și impozitelor se datorează în principal faptelor de corupție, după cum atrage atenția omul de afaceri, care adaugă că aceste fapte pot fi eliminate numai prin pedepse aspre atât pentru funcționarii statului, cât și pentru agenții economici.
„Este nevoie mai mult ca oricând de responsabilitate economică și socială din partea tuturor și asta se obține cu pedepsirea celor vinovați. Populismul exagerat în legislația economică și lipsa investițiilor duc la stagnare și izolarea economiei românești. Creșterea continuă a taxării pentru aceiași contribuabili corecți pune în pericol atât sustenabilitatea afacerilor, cât și locurile de muncă generate de acestea.”
Impact în economie
Incertitudinea economică și instabilitatea fiscală creează un mediu de afaceri dificil de gestionat pentru antreprenorii români. Fluctuațiile economice influențează direct cererea de materiale de construcții, ceea ce poate fi observat și în reducerea proiectelor de construcții la nivel național.
Antreprenorul a subliniat că producția de materiale de construcții a fost afectată în ultimii ani de factori precum creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, a creșterii prețurilor de achiziționare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (GES), lipsa politicilor adecvate pentru susținerea.
„Între 2019 și 2024, creșterea constantă a prețurilor la energie a diminuat competitivitatea producătorilor locali de materiale de construcții, ceea ce a condus la o scădere a producției interne și o creștere a importurilor în această perioadă.
Chiar si pentru anul 2025, previziunile sunt extrem de pesimiste: prețul gazelor naturale ar putea crește cu încă 30%, conform estimărilor, iar prețul certificatelor de emisii GES este de asemenea prognozat să crească cu peste 15%, afectând costurile companiilor din industrie.”
Perspectiva grupului Celco asupra evoluției economiei românești în anul 2025 rămâne una rezervată, întrucât o serie de factori nefavorabili afectează piețele pe care noi ne desfășurăm activitățile. Industria din România a fost grav afectată de lipsa de sprijin din partea autorităților pentru crearea unor programe de industrializare.
„În anul 2025 principalii actori ai industriei siderurgice, metalurgice, chimice și-au închis activitățile, iar producătorii de materiale de construcții și-au redus capacitățile de producție din cauza costurilor ridicate ale energiei, gazului natural și materiilor prime, generând și o rată mai crescută a șomajului.
Deși industria reprezintă un pilon al economiei românești, contribuind cu peste 20% la formarea PIB-ului, în ultimul deceniu ponderea producției a înregistrat un declin, de la 27% în anul 2016, ajungând la 17% în 2024. România a devenit astfel mai mult o țară de consumatori și prestatori de servicii decât una orientată spre investiții.”
Totodată, antreprenorul anticipează că sectorul rezidențial va continua să se confrunte cu provocări generate de costul creditelor ipotecare, care sunt la un nivel ce descurajează o parte dintre cumpărători. Ritmul în care apar noi proiecte rezidențiale în piață este încetinit de birocrație și de procesul complex și îndelungat necesar pentru obținerea autorizațiilor de construire.
Cine este Niculae Dușu
Niculae Dușu și Ion Dușu dezvoltă de mai bine de trei decenii grupul de firme Celco din Constanța. Una dintre cele mai mari companii din grup este producătorul de materiale de construcții Celco, lider în producția de BCA la nivel național. Celco produce BCA, adezivi și mortare uscate, var și exploatează cariera de calcar din Tașaul, județul Constanța.
Firma Celco SA a avut afaceri de 227,9 mil. lei în 2024, în creștere cu 8%, un profit net de 55,1 mil. lei, în scădere cu 5% și un număr mediu de 260 de angajați, conform datelor Termene. Acționarii firmei sunt Niculae Dușu (41,7%), Ion Dușu (41,7%), Complex Condor SA (13,4%) și acționari persoane fizice (3%).
Dintre acționari, Complex Condor SA este o altă firmă deținută de Niculae Dușu (50,03%), Ion Dușu (49,95%) și acționari persoane fizice (0,02%). Firma a avut afaceri de aproape 3,2 mil. lei în 2024 și o pierdere netă de 796.800 lei. Aceasta este una dintre companiile prin care cei doi oameni de afaceri își gestionează afacerile din turism.
Niculae Dușu și Ion Dușu controlează operatorul portuar SOCEP Constanța, listat la Bursa de Valori București (BVB). SOCEP SA a avut afaceri de 205,2 mil. lei în 2024, un profit net de 87,8 mil. lei și un număr mediu de 426 de angajați, conform Termene.
Conform datelor bursei, acționarii SOCEP sunt Grupul DD (61,22%), Samara Stere (12,44%), persoane fizice (19,7%) și persoane juridice (6,63%). Grupul DD este un holding în care acționarii principali sunt verii Dușu.
O altă firmă din portofoliul lor este cea de logistică, Logistic Park SA, cu afaceri de 16,2 mil. lei în 2024, în creștere cu 36%, un profit net de aproape 3,6 mil. lei, în creștere cu 48% și un număr mediu de 8 angajați. Niculae Dușu mai este acționar în firmele DDN Global SRL, Euxin SA, Sulina Estival 2002 SA.
Prin firma Celco SA, frații Dușu dețin și un pachet de peste 30% din acțiunile producătorului de materiale de construcții Prefab Construct, listată la Bursa de Valori București.
Măsurile Bolojan
Guvernul Bolojan a anunțat că vor fi adoptate în următoarele luni trei pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar excesiv. Luni, 7 iulie, guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri.
Printre acestea, regăsim reașezarea TVA pe două praguri: o cotă generală de 21% și o cotă redusă de 11% pentru medicamente, alimente, materii prime pentru industria alimentară, hrană pentru animale, HoReCa, cărți, servicii de apă-canal, apă pentru irigații, semințe, îngrășăminte și pesticide, lemne de foc sau energie termică.
Cu mențiunea că în perioada august-octombrie 2024 vor fi monitorizate încasările din HoReCA și în funcție de rezultate se va decide ce cotă de TVA trebuie aplicată acestui sector.
TVA-ul se mărește și pentru locuințe, dar sunt câteva cazuri în care se mai poate aplica pentru încă un an de zile cota redusă de 9%.
Persoanele care au un antecontract semnat până la 1 august 2025 cu livrare până la 1 august 2026 pot să beneficieze de TVA de 9%. În cazul în care livrarea este după acel termen, TVA-ul va fi de 21%.
Pe lângă condițiile temporale există condiții care țin de imobil, pentru a beneficia de cota de 9%. Locuința nu trebuie să depășească o suprafață utilă de 120 mp și prețul de 600.000 de lei, fără TVA. Excepția de 9% se aplică și în cazul celor care vând către primării care vor transforma imobilele în locuințe sociale.
Pe ultima sută de metri, guvernul a mai introdus aici o regulă, pentru a-i opri pe cei care se grăbesc să semneze antecontracte pentru a beneficia de cota redusă de TVA la achiziția de locuințe. Cei care semnează antecontract în iulie 2025, trebuie să achite și un avans de 20% până la finalul lunii ca să se încadreze la TVA de 9%.
Totodată, măsurile includ creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil și produse cu conținut ridicat de zahăr, precum majorarea impozitului pe câștiguri din jocuri de noroc de la 3% la 4% și creșterea altor taxe pentru industria jocurilor de noroc. O altă măsură este scumpirea rovinietei.
Printre măsuri, mai regăsim dublarea impozitului pe cifra de afaceri a băncilor, la 4% (cu excepția băncilor care au o cotă de piață de 0,2% sau mai mică), înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026 și aplicarea contribuției la sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei pe lună până la finalul anului 2027.
Toate aceste măsuri vor intra în vigoare parțial sau integral la 1 august 2025. În același timp, guvernul a anunțat creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
În același timp, va fi modificată acordarea concediilor medicale prin stabilirea unor praguri. Spre exemplu, un angajat care este în concediu medical pentru o perioadă de până la șapte zile va primi doar 55% din salariu, comparativ cu 75%, cum este în prezent.
Măsurile ar trebui să vizeze și reforma companiilor de stat, reducerea subvențiilor, asigurarea transparenței și actualizarea unor redevențe. Momentan, documentul publicat plafonează câteva stimulente, limitează unele sporuri și reduce o serie de indemnizații.
O parte din măsurile anunțate vizează educația, mai exact reducerea drastică a bugetului pentru bursele școlare și creșterea normei didactice pentru profesori.
Te-ar mai putea interesa și:
Top 50 companii românești din Iași. Cum s-a schimbat vârful clasamentului din 2008 până în 2024
Abonează-te la Business Hub
Vrei să nu ratezi nicio știre din Termene Business Hub? Abonează-te pentru a primi zilnic știri relevante la prima oră.