Risc de colaps pentru fermele de până la 100 hectare. Probleme și pentru exploatațiile mari

Prețurile mici la materiile agricole, în condițiile unor costuri ridicate de producție pe fondul schimbărilor climatice își pun amprenta asupra activității agriculturilor români, care riscă să-și piardă fermele.
Cele mai vulnerabile ferme și care ar putea să intre în colaps în perioada următoare sunt cele de dimensiuni medii, adică de 50-100 de hectare, persoanele fizice care lucrează până la 20 de hectare, dar nu sunt excluse și exploatațiile mari, pentru care riscul preluării este tot mai iminent. De altfel, în ultima perioadă au tot fost înregistrate mișcări de acest fel în piață, după cum atrag atenția asociațiile de profil.
Ferme vulnerabile
Ion Arion, șeful Pro Agro, spune că devine tot mai dificil să faci agricultură în zilele noastre. Costurile de producție sunt mai mari cu 40-50% față de acum 7-8 ani, în timp ce prețurile la materiile prime agricole sunt aceleași. Din cauza secetei, fermierii înregistrează pierderi an de an, de exemplu, la porumb, din ultimii șase ani, în afară de 2021, tot timpul au fost probleme.
„Vor fi vârfuri acolo unde fermierii au avut capital și au putut investi, ei au putut continua activitatea într-un ritm și un nivel ca cel care a fost și până acum, dar acestea sunt vârfurile, nu sunt lucrurile de masă. Vom vedea o restrânge a activității pe ceea ce înseamnă persoanele fizice, în sensul în care agricultorii care au 5, 7, 10, 20 hectare nu vor mai putea să continue, dacă au strict doar această activitate, și cel mai probabil vor renunța”, a declarat pentru Termene.ro Ion Arion.
El atrage atenția că fenomenul va afecta inclusiv fermierii care administrează în jur de 100 de hectare, nefiind excluse nici fermele mari.
„Vom vedea fermele de 50, 100 de hectare întrate în colaps, cele mai multe din ele, dar vor fi și ferme mari care nu au ținut ritmul și își vor închide porțile, ele vor fi preluate, pentru că de falimente nu putem vorbi”, a mai precizat Arion.
Președintele Pro Agro mai spune că din cei 760 000 de fermieri înregistrați la APIA în 2024, doar 31 000 erau societăți comerciale care raportază producția, în timp ce restul de 730 000 fermieri nu are această obligație.
Costurile, greu de controlat
Din cauza secetei, culturile de porumb și floarea soarelui sunt compromise în multe zone din țară. Doar la culturile înființate în toamnă producțiile au fost bune, ceea ce i-a determinat pe mulți fermieri să se orienteze către grâu și rapiță.
„În Constanta și la Tulcea, unde am vorbit cu niște fermieri care aveau porumb, se așteaptă să se recolteze doar 4-5 tone față de 7-8 tone, în condiții normale. Prețurile sunt ca în 2015, acum 10 ani. La grău se vehiculează în Port Constanta 930 lei (n.red - 29 iulie) pe tona de grâu de panificație. Dacă nu e de panificație și de regulă nu este, mai scade aproximativ 10 euro. Porumbul ține și el pe aproape”, a declarat pentru Termene.ro Mircea Chipăilă, un fermier din Constanța.
În ferma lui, de exemplu, costurile la hectar se ridică undeva la 5.200 de lei, dacă la grâu a fost bine, la rapiță a fost mult mai bine, datorită prețurilor (circa 470 de euro/tonă).
Ion Arion vorbește și el de problemele fermierilor care nu pot să-și acopere costurile de producție.
„O să vedem de la an la an că nu se mai aplică îngrășăminte, iar în loc de trei tratamente la grâu, se vor face maxim două. O să vedem de la an la an că sămânța certificată va fi într-o proporție mult mai mică folosită la înființarea culturilor. Se vor reduce cheltuielile cu personalul, unde și așa este lipsă de forță de muncă… Nu vor mai face investiții, fermierii vor încerca să tragă de timp cât pot de mult, în sensul în care să folosească utilajele pe care le au pe o perioadă cât mai lungă de timp”, declară Arion.
Val de insolvențe
Seceta din ultimii ani a afectat grav activitatea fermelor din România, multe ajungând în situația de a nu mai putea să-și continue activitatea. Insolvențele sunt tot mai des întâlnite în acest sector, fie că este vorba de exploatații mari sau ferme de dimensiuni medii.
Mai mult decât atât, se vorbește chiar de monopol în agricultura românească, un fenomen care se face simțit mai ales în sudul țării, dar și în partea de sud a Moldovei. Concret, există destule cazuri în care distribuitorii de inputuri au ajuns să dețină mai multe ferme satelit preluate în urma acumulării de datorii.
Anul trecut, de exemplu, 123 de companii agricole au ajuns în instanță cu dosare de insolvență, iar, din păcate, numărul este în creștere, în acest an, conform patronatelor din domeniu. Pe listă se află nume mari din agricultura românească, care au fost scoase din piață, din cauza datoriilor uriașe.
Pe lista firmelor care au avut probleme în ultima perioadă se află și societățile RDF și Dachim, care au intrat în insolvență după ce s-au separat de fondul de investiții ROCA Agri, printre acționarii căruia se numără omul de afaceri Dan Șucu și frații Pavăl, patronii Dedeman.
Producții mici
În 2024, producțiile agricole au fost mult mai mici față de alți ani, din cauza secetei. Astfel, producția de grâu s-a micșorat cu 14%, până la 8,5 milioane de tone, față de 9,4 milioane de tone în 2023. La porumb, scăderea a fost și mai mare – 27%, până la 10,4 milioane de tone, comparativ cu 12,2 milioane de tone, în 2023.
Pentru acest an, estimările de producție se ridică la circa 14 milioane de tone la grâu, potrivit datelor Asociației Fermierilor din România, în timp ce la porumb este așteptată o recoltă de aproximativ 10 milioane de tone, iar la floarea soarelui - 2,25 milioane tone (date Comisia Europeană).
Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.




