România a înregistrat o creștere economică peste media UE în al doilea trimestru din 2025

August 16, 2025
În trimestrul II 2025, România a înregistrat o creștere a PIB-ului de 1,2% față de trimestrul anterior și de 2,1% comparativ cu anul trecut, potrivit Eurostat. Rezultatul plasează România printre economiile cu cea mai bună evoluție din UE.

Economia României a înregistrat în trimestrul al doilea din 2025 una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană. Potrivit datelor publicate de Eurostat, PIB-ul țării a avansat cu 1,2% față de trimestrul precedent, un ritm mult peste media Uniunii Europene (+0,2%) și a zonei euro (+0,1%).

Raportat la același trimestru al anului trecut, România a înregistrat un avans al PIB-ului de 2,1%, de asemenea peste media europeană (+1,5%) și peste cea a zonei euro (+1,4%). Datele confirmă că România se numără printre economiile europene care accelerează, în timp ce state puternice, precum Germania (-0,1% trimestrial) sau Italia (-0,1%), au înregistrat stagnări ori scăderi.

Perfomanța

Această performanță vine în contextul în care, în primul trimestru al anului, România crescuse modest, cu doar +0,1% față de trimestrul precedent.

Evoluția arată o consolidare a creșterii economice, dar și o volatilitate ridicată, în linie cu dependența ridicată a economiei de consum și de investițiile publice finanțate din fonduri europene.

România a surprins pozitiv în trimestrul II din 2025, cu o creștere economică peste așteptări (+1,2% trimestrial, +2,1% anual), în timp ce UE și zona euro au avansat modest.

Totuși, provocările legate de sustenabilitatea acestei creșteri, de deficitul bugetar și de slăbiciunile structurale ale pieței muncii rămân importante.

Cauzele performanței

Creșterea economică solidă a României poate fi explicată prin mai multe elemente:

  • Fondurile europene – investițiile finanțate prin PNRR și programele structurale sprijină infrastructura și industria construcțiilor.
  • Consumul intern – populația continuă să cheltuie, impulsionată de majorările salariale și pensiile indexate.
  • Exporturile – evoluția favorabilă a unor piețe externe a susținut industria auto și IT.
  • Sectorul energetic – producția de energie, mai ales regenerabilă, a înregistrat avansuri.
  • Efect de bază – compararea cu un trimestru anterior mai slab amplifică procentajele de creștere.

Context european: încetinire după un început mai bun de an

La nivel european, Eurostat arată că PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 0,2% în trimestrul al doilea din 2025, după +0,5% în primul trimestru. În zona euro, creșterea a fost și mai modestă, +0,1%, după un avans de +0,6% la începutul anului.

Comparativ cu trimestrul II din 2024, PIB-ul a urcat cu 1,5% în UE și cu 1,4% în zona euro, în ușoară scădere față de evoluțiile din trimestrul anterior (+1,6% și +1,5%).

La nivel european, încetinirea vine din: costurile ridicate ale finanțării, scăderea cererii de consum în state mari, blocaje în industrie și efectele persistente ale inflației.

În SUA, datele arată o accelerare economică: +0,7% trimestrial, după o contracție de -0,1% în primul trimestru, și o creștere anuală de +2%.

Analiza europeană

Diferențele între statele europene sunt semnificative:

  • Bulgaria (+0,7%), Spania (+0,7%), Polonia (+0,8%) și România (+1,2%) au fost printre economiile cu cele mai mari creșteri trimestriale.
  • Irlanda (-1,0%), Germania (-0,1%) și Italia (-0,1%) au consemnat scăderi.
  • Alte economii mari, precum Franța (+0,3%) și Olanda (+0,1%), au avut evoluții modeste.

Pe baza datelor anuale, România se înscrie în grupul țărilor cu performanțe solide, cu +2,1%, alături de Polonia (+3%), Spania (+2,8%) și Lituania (+3%).

Piața muncii: creșteri modeste

În paralel cu evoluția PIB, ocuparea forței de muncă a crescut în UE și zona euro cu 0,1% în trimestrul II din 2025. România nu are încă publicate date separate, însă tendința europeană sugerează o stagnare relativă pe piața muncii.

Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,7% atât în UE, cât și în zona euro. Aceste cifre indică o consolidare modestă a pieței muncii, dar și limite în generarea de noi locuri de muncă pe fondul încetinirii activității economice.

Distribuie acest articol