România cade pe locul 48 în clasamentul global al startup-urilor

România se clasează pe locul 48 în lume în privința ecosistemului startup, arată Global Startup Ecosystem Index 2025. Primele poziții sunt dominate de SUA, Marea Britanie, Israel și Singapore, în timp ce România pierde patru locuri față de anul trecut.
Conform celui mai recent raport Global Startup Ecosystem Index 2025, România ocupă locul 48 la nivel mondial în clasamentul celor mai bune state pentru deschiderea și dezvoltarea unei afaceri. Deși Bucureștiul și alte orașe românești se mențin în topul global, țara a pierdut patru poziții față de anul precedent, în timp ce primele 20 de țări continuă să fie dominate de economii puternice din America de Nord, Europa și Asia.
Deschiderea unei afaceri în România este o problemă tot mai mare
Raportul Global Startup Ecosystem Index 2025 plasează România pe locul 48 mondial, o scădere de patru poziții comparativ cu anul precedent. Potrivit documentului, țara noastră are șase orașe în top 1.000 global, cu Bucureștiul drept centru principal al ecosistemului, dar cu o tendință de pierdere a terenului în fața competitorilor regionali.
Cu toate acestea, România înregistrează performanțe notabile în domeniul inteligenței artificiale, unde ocupă locul 16 la nivel global și prima poziție în regiunea Balcanilor. Acest aspect arată că există nișe de specializare unde ecosistemul local are șanse reale de creștere și competitivitate internațională.
Clasamentul reflectă concentrarea globală a startup-urilor în hub-uri cu tradiție, dar și ascensiunea unor state mici, precum Estonia și Lituania, care au reușit să devină repere internaționale prin politici publice favorabile și o cultură antreprenorială dinamică.
Contextul regional și global
Dacă SUA și Marea Britanie conduc detașat, raportul remarcă și evoluțiile spectaculoase ale unor economii de dimensiuni reduse, dar foarte inovatoare. Estonia, de exemplu, se situează pe locul 11 mondial, în fața unor economii mult mai mari, datorită digitalizării accelerate și sprijinului constant pentru startup-uri.
Lituania, pe locul 19, confirmă aceeași tendință regională, devenind un hub atractiv pentru fintech și companii de tehnologie. Aceste exemple arată că succesul nu depinde neapărat de dimensiunea pieței interne, ci de ecosistem, infrastructură și accesul la capital.
România în comparație
Deși România rămâne în top 50, diferența față de primele 20 de state este semnificativă. Problemele structurale – acces dificil la finanțare, birocrație, lipsa unor scheme de sprijin predictibile – continuă să limiteze potențialul antreprenorilor locali.
Totuși, faptul că țara este competitivă în domenii precum inteligența artificială arată că există zone de excelență unde România poate conta pe avantaj competitiv. Rămâne însă provocarea de a extinde aceste bune practici și la alte sectoare.
Tendințe internaționale
Raportul subliniază că piețele startup sunt într-o transformare accelerată: digitalizarea, inteligența artificială și tranziția verde devin axe esențiale de dezvoltare. Țările din top 20 se remarcă prin politici publice coerente, parteneriate între universități și mediul privat, dar și printr-o cultură antreprenorială sprijinită de investiții semnificative în cercetare și dezvoltare.
În acest context, România are șansa să se alinieze acestor tendințe prin valorificarea talentului IT recunoscut internațional și prin crearea unui cadru mai prietenos pentru investiții și inovare.

Primele 20 de țări în clasament
Topul global continuă să fie dominat de economiile cu ecosisteme startup mature, infrastructură solidă și acces la capital de risc:
- Statele Unite
- Regatul Unit
- Israel
- Singapore
- Canada
- Suedia
- Germania
- Franța
- Elveția
- Olanda
- Estonia
- Australia
- China
- Spania
- Finlanda
- Irlanda
- Danemarca
- Japonia
- Lituania
- Coreea de Sud




