Analiștii consideră că riscul este destul de mare, în condițiile în care la capitolul reducerea cheltuielilor publice nu s-a întâmplat mare lucru, ci s-a mers doar pe majorarea de taxe, în ciuda faptului că anul trecut guvernanții au dat asigurări de mai multe ori că nu se va recurge la acest mecanism.
Această inconsecvență nu a făcut decât să scadă credibilitatea României, pe fondul unei politici fiscale extrem de volatile, dar și a modului cum se comportă Guvernul pentru că spune ceva, dar face complet invers, așa cum s-a întâmplat în cazul taxelor. Așa că să nu ne mirăm dacă România va pierde din fondurile europene, cel mai probabil din Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR). După cum se știe, România are alocată pentru perioada 2021-2027 o sumă de peste 60 miliarde de euro (fonduri de coeziune și programul PNRR).
Reducerea cheltuielilor
Adrian Codirlașu, președintele Asociației Chartered Financial Analyst (CFA) România, admite că există posibilitatea ca autoritățile de la Bruxelles să ne taie din banii europeni, deoarece unele dintre reformele anunțate de Guvernul Bolojan nu au fost încă aprobate, fiind în discuție la Curtea Constituțională a României (CCR). Aici putem menționa, în primul rând, reforma pensiilor speciale, dar și întârzierile legat de restructurările de la companiile de stat.
„Dacă nu ne încadrăm în țintele de deficit asumate, atunci este posibil să se taie accesul României la fondurile europene, există acest risc”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Codirlașu.
Cea mai mare problemă la acest moment ține de faptul că România a făcut prea puțin în privința micșorării cheltuielilor în demersul de reducere a deficitului bugetar.
„Problema este la cheltuieli, vedem că nu au fost atinse aproape deloc cheltuielile, ci s-a mers doar pe majorare de taxare”, arată Codirlașu.
PNRR, pe muchie de cuțit
Dacă eforturile României nu sunt considerate suficiente la Bruxelles, țara noastră riscă să piardă sume importante din fondurile europene.
”Eu mă aștept ca din PNRR să pierdem bani, deoarece guvernanții nu au făcut reformele. Anul trecut, nu am făcut absolut nimic ca să luăm fonduri europene și nici nu am luat, iar în acest an vedem că se tărăgănează reformele. Nu avem nici credibilitate în fața Comisiei, tare mi-e frică că vom mai pierde fonduri din PNRR în continuare. Depinde ce reforme facem până la urmă”, precizează Codirlașu.
Din cele aproximativ 28 miliarde de euro alocate prin programul PNRR, România a cheltuit undeva la 10 miliarde de euro. Restul până la 60 miliarde de euro reprezintă fondurile de coeziune.
Scade atractivitatea
Adrian Codirlașu spune că atractivitatea României s-a redus substanțial în ultima vreme, în principal din cauza pierderii credibilității, dar și a manierei în care guvernanții s-au comportat efectiv cu deficitul bugetar.
„Ori a fost lipsa de expertiză în a face bugete, ori efectiv am dat informații false investitorilor, Comisiei, agențiilor de rating, populației, Parlamentului când s-a votat, altă variantă nu văd și ambele duc la pierderea de credibilitate. Avem pierdere de credibilitate, din cauza unei politici fiscale extrem de volatile, dar și a modului cum se comportă Guvernul pentru că spune ceva, dar face complet invers pe taxe. Dacă ne aducem aminte tot anul trecut a zis că nu crește TVA și s-a majorat. Este și discreționar practic ce au făcut guvernele în ultimii ani, se uită la cine are bani și cine are hai să-i găsim un nod în papură că să-i luăm să-i punem taxe”, mai afirmă Codirlașu.
Rectificarea bugetară
Guvernul a adoptat săptămâna trecută, în şedinţă extraordinară, proiectul de rectificare bugetară pentru 2025.
În Nota de Fundamentare Ministerul Finanţelor arată că rectificarea bugetară intervine într-un context în care presiunile asupra cheltuielilor statului cresc, iar resursele trebuie împărţite între programele sociale, investiţiile strategice şi obligaţiile internaţionale.
Conform calculelor Ministerului Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat cresc cu 3,23 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se măresc cu 27,81 miliarde, ceea ce înseamnă o majorare a deficitului bugetar la 24,579 miliarde de lei, echivalent cu 8,4% din PIB (nivelul convenit cu autoritățile de la Bruxelles, în urma discuțiilor purtate de premierul Ilie Bolojan), comparativ cu 7%, cât luase în calcul Guvernul Ciolacu la finalul lui 2024. Anul trecut, România a avut un deficit bugetar de 9,3%.
Până la data de 15 octombrie, România trebuie să demonstreze Bruxelles-ului că pachetul de măsuri luat are efecte și că se fac pași importanți în privința corectării deficitului excesiv. Pasul următor: cel puțin o dată la șase luni trebuie raportate progresele înregistrate în implementarea recomandărilor.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
