România trebuie să recupereze un deficit de 35 de miliarde de lei până la finalul anului. Pe ce a cheltuit statul banii în primele șase luni

La jumătatea anului 2025, România nu reușește să livreze reducerea de deficit bugetar pe care și-a asumat-o în fața Comisiei Europene. Deși veniturile statului au crescut semnificativ, ritmul de creștere al cheltuielilor rămâne prea ridicat pentru a marca un progres vizibil în reducerea deficitului.

Cu un deficit de 3,68% din PIB la finalul primelor șase luni și în lipsa unei consolidări fiscale mai ferme, România riscă să repete scenariul din 2024, când a închis anul cu un deficit record de 9,3%, intrând pe radarul procedurilor de deficit excesiv la nivelul UE.

Eficiența măsurilor fiscale adoptate de guvernul Bolojan urmează să fie testată în următoarele luni. Până atunci, datele contabile arată o realitate îngrijorător de stabilă, dar deloc încurajatoare.

Această stagnare vine într-un context în care România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă deficitul cu două puncte procentuale față de anul anterior.

În schimb, la jumătatea anului, țara se află aproape în aceeași situație ca în 2024, an care s-a încheiat cu un deficit record, de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat un pachet de măsuri fiscale ce urmează să intre în vigoare începând cu 1 august 2025, cu scopul de a aduce venituri suplimentare și de a frâna cheltuielile.

Eficiența acestor măsuri rămâne deocamdată incertă, în lipsa unor rezultate concrete privind reducerea deficitului bugetar.

Veniturile statului în creștere: peste 310 miliarde lei în prima jumătate a anului

În prima jumătate a anului, veniturile totale ale statului au ajuns la 310,52 miliarde de lei, marcând o creștere de 12,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Majorarea a fost alimentată atât de veniturile curente (impozite și contribuții), cât și de o absorbție mai bună a fondurilor europene. Ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale, din care 0,5 pp provin din venituri curente, iar 0,24 pp din fonduri europene.

Impozitul pe salarii și venit a adus la buget 30,34 miliarde lei, în urcare cu 21,8% față de perioada similară din 2024.

Un avans remarcabil s-a înregistrat la impozitul pe dividende, care a crescut cu 84,8%, datorită aplicării cotei de 8% asupra dividendelor distribuite în anul precedent.

Impozitul pe salarii a crescut cu 22%, într-un ritm superior evoluției fondului de salarii (care a urcat cu 11,8%), ca efect al eliminării facilităților fiscale pentru angajații din sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Încasări din contribuții, TVA și accize

Contribuțiile de asigurări sociale au adus la buget 103,46 miliarde lei, în creștere cu 11,6%, însă sub ritmul de evoluție al fondului total de salarii. Această categorie a fost influențată inclusiv de un transfer mai mare către pilonul II de pensii: 10,9 miliarde lei în ianuarie-iunie 2025, față de 8,4 miliarde lei în aceeași perioadă din 2024.

Impozitul pe profit a generat venituri de 17,23 miliarde lei, în urcare cu 10,9% an/an, impulsionate de rezultatele pozitive ale firmelor și de o colectare îmbunătățită.

La capitolul TVA, încasările nete au însumat 59,27 miliarde lei, cu o creștere modestă de 3,8% față de anul anterior. Creșterea restituirilor de TVA, de 9,7%, a influențat negativ dinamica veniturilor nete. Statul a rambursat 16,41 miliarde lei în ianuarie-iunie 2025, comparativ cu 14,96 miliarde lei în prima jumătate a anului trecut. De asemenea, încasările mai mari din luna iunie se explică printr-un efect de bază favorabil – baza de impozitare a fost neobișnuit de mică în iunie 2024.

Veniturile din accize au atins 21,96 miliarde lei, o creștere de 11,9% an/an. Încasările au fost susținute de accizele aplicate produselor energetice, care au crescut cu 13,6%, și de accizele pe produse din tutun, în urcare cu 11,6%. Aceste venituri continuă să prezinte o volatilitate ridicată, influențată de strategiile comerciale ale operatorilor privind antrepozitarea fiscală.

Cheltuielile: creștere de peste 12% față de anul trecut

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 380,32 miliarde de lei în primele șase luni ale anului 2025, marcând o majorare de 12,1% în termeni nominali comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Raportate la Produsul Intern Brut, acestea reprezintă 20,1% din PIB, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de nivelul de 19,3% din PIB consemnat în primul semestru al anului trecut.

În ceea ce privește cheltuielile cu personalul, acestea au însumat 85,46 miliarde de lei, în urcare cu 10,1% față de perioada similară din 2024. Ca pondere în PIB, acest tip de cheltuieli reprezintă 4,5%, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din anul precedent.

Pe segmentul bunurilor și serviciilor, statul a cheltuit 45,51 miliarde de lei, o creștere de 1,0% față de aceeași perioadă a anului trecut. O contribuție importantă la această evoluție a venit dinspre bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, unde s-a înregistrat o creștere de 2,6% pentru decontarea medicamentelor – atât cele cu cât și fără contribuție personală – precum și pentru medicamentele din programele naționale de sănătate.

Cheltuielile statului pe categorii: dobânzi, asistență socială, subvenții și investiții

În prima jumătate a anului 2025, statul român a continuat să ruleze cheltuieli importante pe toate palierele bugetare, înregistrând creșteri notabile față de perioada similară a anului trecut.

Dobânzile – o povară tot mai grea

Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au totalizat 25,23 miliarde lei, în creștere cu 7,62 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului 2024. Această evoluție reflectă presiunea tot mai mare pe buget generată de costurile de finanțare ridicate, într-un context de volatilitate fiscală și menținerea unor dobânzi ridicate la nivel global.

Asistența socială – principalul capitol de cheltuieli

Cheltuielile cu asistența socială au atins 126,57 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 15,3% comparativ cu primul semestru din 2024. Creșterea este determinată în principal de aplicarea recalculării pensiilor din sistemul public începând cu 1 septembrie 2024, conform Legii nr. 360/2023 privind noul cadru al sistemului public de pensii.

Pe lângă pensii, statul a suportat și costuri de compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale. În perioada ianuarie–iunie 2025, aceste cheltuieli au fost de 1,71 miliarde lei, alocate de la bugetul de stat în sprijinul populației vulnerabile.

Subvenții – focus pe transport și energie

Cheltuielile cu subvențiile s-au ridicat la 6,59 miliarde lei. Sumele au fost direcționate preponderent către:

• transportul de călători,
• sprijinirea producătorilor agricoli,
• compensarea consumului de energie al firmelor noncasnice. Pentru ultimul program, statul a alocat 581,21 milioane lei.

Alte cheltuieli – sprijin pentru educație, culte și despăgubiri

La categoria „alte cheltuieli”, totalul a fost de 9,01 miliarde lei, fonduri alocate pentru:

• burse școlare și universitare,
• susținerea cultelor religioase,
• plata despăgubirilor civile,
• sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Proiectele cu fonduri europene – creștere de peste 22%

Statul a cheltuit 29,91 miliarde lei pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv cele aferente subvențiilor agricole din partea Uniunii Europene. Aceasta reprezintă o majorare de 22,19% față de aceeași perioadă din 2024, un semnal pozitiv privind absorbția fondurilor europene și continuarea investițiilor din bani nerambursabili.

Investițiile – un plus față de anul trecut

Cheltuielile pentru investiții, care includ atât cheltuielile de capital, cât și cele din programele de dezvoltare cu finanțare internă și externă, au însumat 50,44 miliarde lei, în urcare cu 9,03% față de perioada ianuarie–iunie 2024, când s-au situat la 46,27 miliarde lei. Aceste sume vizează atât infrastructura, cât și modernizarea serviciilor publice.

Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.