România vrea să reia unul dintre cele mai mari eșecuri economice: parteneriatele public-private. Afacerile care pot beneficia de pe urma PPP-urilor

Scopul declarat al acestei inițiative a Ministerului Finanțelor este de a valorifica întregul potențial al acestui tip de colaborare între stat și mediul privat pentru a sprijini dezvoltarea economică și socială a României.

Demersul Ministerului Finanțelor din iulie 2025 marchează un moment de cotitură pentru economia românească.

Într-o perioadă în care fondurile publice sunt adesea insuficiente pentru a acoperi toate nevoile de infrastructură și servicii, Ministerul Finanțelor își propune să transforme PPP-urile într-un instrument major de investiții și modernizare, după modelul de succes implementat în numeroase țări europene

Solicitarea oficială

Pentru a construi acest portofoliu, Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis solicitări oficiale tuturor ministerelor de linie. Acestea sunt invitate să trimită până la finalul lunii iulie 2025 o analiză detaliată a proiectelor pe care le consideră eligibile pentru implementare prin PPP.

Demersul actual vine în completarea eforturilor începute de Ministerul Finanțelor încă din 2024, când a fost aprobat Ordinul nr. 6695/17.12.2024 privind publicarea ghidurilor și metodologiilor pentru aplicarea cadrului PPP. În mai 2025, ministerul a organizat și o primă sesiune extinsă de instruire adresată autorităților centrale și locale, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea instituțională în ceea ce privește planificarea și implementarea de proiecte prin parteneriat public-privat.

Avantajele parteneriatelor public-private

Parteneriatele public-private oferă o serie de avantaje strategice pentru stat și pentru contribuabili, conform unor documente guvernamentale consultate:

• Acces rapid la investiții majore, fără a fi necesară o finanțare directă din bugetul public în faza inițială;
• Transferul unei părți semnificative din riscurile proiectului către sectorul privat, care deține experiența și capacitatea de execuție;
• Reducerea costurilor de operare și întreținere pe termen lung, datorită eficienței mediului privat;
• Inovare și expertiză avansată, prin implicarea unor companii specializate;
• Crearea de locuri de muncă, atât în faza de construcție, cât și în cea de operare;
• Accelerarea procesului de modernizare a serviciilor publice și a infrastructurii naționale.

Aceste parteneriate pot sprijini România în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, reducerea decalajelor regionale și creșterea competitivității economiei naționale.

Domenii economice care pot beneficia de pe urma PPP-urilor

O gamă largă de sectoare pot înregistra creșteri semnificative prin implementarea unor proiecte PPP coerente și eficiente:

• Infrastructura de transport (autostrăzi, căi ferate, porturi și aeroporturi);
• Energie verde (parcuri eoliene, solare, proiecte de eficiență energetică);
• Sănătate (construcția și modernizarea spitalelor și centrelor medicale);
• Educație și cercetare (campusuri, laboratoare, centre de inovație);
• Turism (stațiuni moderne, infrastructură pentru sporturi și agrement);
• Tehnologie și digitalizare (centre de date, rețele inteligente, hub-uri de inovare);
• Mediu (stații de epurare, centre de reciclare, irigații moderne);
• Locuințe sociale și infrastructură urbană.

PPP-urile pot deveni o veritabilă coloană vertebrală a strategiei de investiții, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, reducând decalajele de dezvoltare dintre regiuni.

România nu prea a avut PPP-uri de succes

În ultimul deceniu, statul român a promis de mai multe ori să folosească mai des partneriatele public-private (PPP) pentru proiecte de infrastructură sau pentru a atrage venituri suplimentare la stat. Aproape de fiecare dată aceste proiecte au eșuat.

• Spitalul Regional de Urgență Cluj

Pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, inițial conceput ca proiect PPP în cadrul Ministerului Sănătății și al Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), nu există în prezent o asociere clară cu o companie privată concretă în faza PPP, deoarece proiectul a fost ulterior preluat și finanțat integral prin fonduri europene.

Inițiativa s-a bazat pe modelul PPP contractual + instituțional, unde statul, prin ANDIS și Ministerul Sănătății, se ocupa de proprietate și servicii medicale, iar o entitate privată trebuia să asigure designul, construcția și operarea.

Ulterior, însă, proiectul a fost deviat pe finanțare publică și a renunțat la componenta PPP. Proiectul a fost preluat integral de stat și finanțat prin fonduri europene nerambursabile (Programul Operațional Regional 2021–2027), deci nu există un partener privat concret.

• Autostrada Comarnic–Brașov

Acest segment al autostrăzii A3 a fost planificat ca proiect PPP/concesiune.

Un consorțiu format din Vinci (Franța), Strabag (Austria) și Aktor (Grecia) a fost declarat câștigător în 2013 pentru concesionarea și execuția tronsonului, cu plata semnificativă a costurilor aici asumate de sectorul privat. Totuși, proiectul a întâmpinat obstacole financiare și de reglementare, iar concesiunea a fost anulată în 2015. Mai târziu, în 2019, un alt mediu privat interesat a fost consorțiul China Communications Construction Company – Makyol (Turcia), însă proiectul a fost stopat în 2020.

Alte amănunte

Domenii implicate în procesul de selecție a proiectelor PPP prin ministerele de resort:

• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – un domeniu cu potențial ridicat pentru dezvoltarea autostrăzilor, căilor ferate, aeroporturilor;
• Ministerul Sănătății – potențial de implicare în construcția de spitale, clinici și unități medicale moderne;
• Ministerul Energiei – proiecte privind energia regenerabilă, infrastructura de distribuție și eficiență energetică;
• Ministerul Educației și Cercetării – construcția de campusuri școlare și universitare moderne;
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului – proiecte de infrastructură turistică sau parcuri industriale;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – modernizarea infrastructurii urbane;
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – investiții în gestionarea deșeurilor și resurselor de apă;
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – dezvoltarea de sisteme moderne de irigații;
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – facilitarea sinergiilor între fondurile europene și PPP;
• Ministerul Finanțelor, ca instituție coordonatoare.

Fiecare minister trebuie să furnizeze informații esențiale despre:

• obiectivul general al proiectului;
• indicatorii tehnico-economici;
• valoarea estimativă a investiției;
• stadiul de pregătire (temă de proiectare, studii de prefezabilitate sau fezabilitate);
• situația terenurilor implicate (proprietate publică, necesar de expropriere);
• avizele sau autorizațiile deja obținute.

Această acțiune are rolul de a centraliza datele și de a identifica acele inițiative care pot deveni proiecte pilot de referință în cadrul strategiei de atragere a capitalului privat.