Scădere record a producției serviciilor din România. Posibile cauze

Producția de servicii din România s-a prăbușit cu 11,4% în mai 2025 față de aceeași lună din 2024, marcând cea mai abruptă scădere din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat.

Deși față de luna aprilie a acestui an sectorul a înregistrat o creștere timidă de 1,1%, trendul general rămâne negativ. Evoluția contrastează puternic cu state precum Grecia sau Lituania, unde creșterile anuale depășesc 8%. În contextul acestor rezultate, se pune problema dacă noile măsuri fiscale ce intră în vigoare la 1 august vor sprijini revenirea sau, dimpotrivă, vor frâna și mai mult dinamica sectorului.

România este pe ultimul loc

România se află, din nou, pe un loc deloc onorant în statisticile europene. Conform datelor publicate de Eurostat, producția de servicii din țară a înregistrat în luna mai 2025 o scădere anuală de 11,4%, cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. În acest clasament negativ, România este urmată de Danemarca, cu o scădere de 10%, și Malta, cu -3%.

Scăderea survine pe fondul unei evoluții lunare ușor pozitive: în mai, comparativ cu aprilie 2025, producția de servicii a crescut cu 1,1%, recuperând parțial pierderea de 0,2% din luna precedentă. Indicele ajustat sezonier a urcat la 133,8 puncte, iar cel ajustat calendaristic la 132,4.

Privind retrospectiv ultimele șase luni, datele arată o dinamică oscilantă: +0,9% în decembrie 2024, +1,7% în ianuarie 2025, +0,8% în februarie, stagnare în martie, -0,2% în aprilie și +1,1% în mai. Evoluțiile lunare pozitive nu au reușit însă să compenseze reculul masiv înregistrat la nivel anual.

În timp ce România se confruntă cu acest declin abrupt, alte state membre raportează creșteri solide. Grecia a bifat un salt anual al producției de servicii de 12,9%, Lituania de 8,9%, iar Estonia de 7,6%. Aceste diferențe ridică întrebări despre competitivitatea și reziliența sectorului românesc de servicii în actualul context economic european.

Posibile cauze ale scăderii

Specialiștii indică mai mulți factori care ar fi putut contribui la acest recul:

• Cererea internă modestă, afectată de inflație și de costurile mai mari ale creditării.
• Scăderea investițiilor în sectoare-cheie, inclusiv în turism, transporturi și servicii pentru afaceri.
• Incetinirea economiei europene, care reduce cererea externă pentru serviciile românești, în special în domenii precum transportul de mărfuri și IT outsourcing.
• Incertitudinea fiscală și legislativă, care descurajează planurile de extindere sau angajare în companii de servicii.

Pe lângă acești factori, 2025 a fost un an marcat de creșteri de costuri cu utilitățile și salariile, ceea ce a afectat marjele de profit și, implicit, investițiile în productivitate.

Majorarea taxelor din 1 august nu va ajuta sectorul

De la 1 august 2025, Guvernul României a pus în aplicare un nou pachet de măsuri fiscale, care include majorarea unor taxe și contribuții, precum și eliminarea unor facilități pentru sectoare specifice.

Pe termen scurt, majorarea taxelor ar putea înrăutăți situația, reducând profitabilitatea firmelor și limitând capacitatea acestora de a investi în modernizare sau extindere.

În domenii precum turismul, transporturile sau industria ospitalității, costurile suplimentare se vor transfera parțial către consumatori, ceea ce poate diminua cererea.

Pe termen mediu, efectul depinde de modul în care statul va utiliza resursele suplimentare. Dacă acestea se vor îndrepta către investiții publice care stimulează cererea de servicii – de exemplu, infrastructură turistică, digitalizare sau proiecte logistice – este posibil să apară o relansare graduală. Dacă însă fondurile vor acoperi doar cheltuieli curente, revenirea va fi amânată.

Pentru ca producția de servicii să își revină, România are nevoie de stabilitate legislativă și fiscală, de stimulente pentru investiții și de politici coerente de dezvoltare a capitalului uman. În lipsa acestor condiții, decalajul față de statele cu creșteri puternice se va adânci.

Eurostat arată clar că revenirea lunară din mai 2025 este prea timidă pentru a schimba tendința negativă. România rămâne singurul stat din UE cu o contracție de două cifre în servicii, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă atât pentru mediul privat, cât și pentru decidenți.

Europa înregistrează o creștere

În mai 2025, comparativ cu aprilie 2025, producția de servicii ajustată sezonier a crescut cu 0,2% în zona euro și cu 0,3% în UE, potrivit primelor estimări ale Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene. În aprilie 2025, producția de servicii a scăzut cu 0,3% atât în zona euro, cât și în UE.

În mai 2025, comparativ cu mai 2024, producția de servicii a crescut cu 2,1% în zona euro și cu 1,7% în UE.

Comparație lunară pe ramuri de servicii și pe state membre

În zona euro, în mai 2025 comparativ cu aprilie 2025, producția de servicii:

• a scăzut pentru transport și depozitare cu 1,1%,
• a scăzut pentru servicii de cazare și alimentație publică cu 0,3%,
• a crescut pentru informații și comunicații cu 1,2%,
• a crescut pentru activități imobiliare cu 0,4%,
• a crescut pentru activități profesionale, științifice și tehnice cu 0,3%,
• a crescut pentru activități administrative și servicii de suport cu 0,4%.

În UE, producția de servicii:

• a scăzut pentru transport și depozitare cu 1,3%,
• a scăzut pentru servicii de cazare și alimentație publică cu 0,2%,
• a crescut pentru informații și comunicații cu 1,2%,
• a crescut pentru activități imobiliare cu 1,4%,
• a crescut pentru activități profesionale, științifice și tehnice cu 0,1%,
• a crescut pentru activități administrative și servicii de suport cu 0,4%.

Dintre statele membre pentru care există date disponibile, cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în Danemarca (+2,8%), Luxemburg (+2,0%) și Polonia (+1,8%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Slovacia (-1,8%), Croația (-1,3%) și Slovenia (-1,0%).

Comparație anuală pe ramuri de servicii și pe state membre

În zona euro, în mai 2025 comparativ cu mai 2024, producția de servicii:

• a scăzut pentru transport și depozitare cu 0,1%,
• a crescut pentru servicii de cazare și alimentație publică cu 2,2%,
• a crescut pentru informații și comunicații cu 5,6%,
• a crescut pentru activități imobiliare cu 2,1%,
• a crescut pentru activități profesionale, științifice și tehnice cu 1,5%,
• a crescut pentru activități administrative și servicii de suport cu 0,7%.

În UE, producția de servicii:

• a scăzut pentru transport și depozitare cu 1,4%,
• a crescut pentru servicii de cazare și alimentație publică cu 2,1%,
• a crescut pentru informații și comunicații cu 5,0%,
• a crescut pentru activități imobiliare cu 2,2%,
• a crescut pentru activități profesionale, științifice și tehnice cu 1,4%,
• a crescut pentru activități administrative și servicii de suport cu 0,6%.

Dintre statele membre pentru care există date disponibile, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Grecia (+12,9%), Lituania (+8,9%) și Estonia (+7,6%). Cele mai mari scăderi au fost observate în România (-11,4%), Danemarca (-10,0%) și Malta (-3,0%).