Între timp și prețurile au scăzut, chiar dacă pare greu de crezut, în condițiile în care numărul insolvențelor crește de la o zi la alta, într-un context intern și internațional dificil. Pe de altă parte, nici evoluția prețurilor la cereale nu este de natură să-I încurajeze pe fermieri, acestea revenind practic la nivelul din urmă cu aproape un deceniu, în timp ce costurile de producție au crescut considerabil.
În prezent, terenurile cele mai ieftine sunt în zona Moldovei, unde hectarul costă în jur de 4.000 de euro, spre deosebire de Vestul țării, cu un vârf ce poate ajunge chiar și la 20.000/ha pentru unele parcele, potrivit informațiilor din piață.
Lipsă de interes
Agricultura românească trece prin momente dificile, la acest moment, fiind înregistrate numeroase cazuri de insolvență, proces care se va accentua, cel mai probabil, în perioada următoare.
Într-un climat instabil din punct de vedere politic și economic, s-a redus și apetitul fermierilor pentru achiziția de terenuri, în ciuda prețurilor mai mici practicate în piață. Unii spun chiar că oricum prețurile crescuseră exagerat de mult, fără nicio legătură cu realitatea, iar de fapt s-a revenit practic la normal. Una peste alta, starea emoțională își spune cuvântul, tot acest context complicat din ultimia vreme lăsând urme.
Mircea Chipăilă, un fermier cunoscut din județul Constanța, care lucrează circa 500 ha de teren agricol afirmă că mediul privat răspunde astfel la incertitudinea din ultima vreme.
„Dacă nu mai ai creditare la terenurile agricole, este complicat. Fără creditare pe terenuri, fermierii devin mai greu bancabili, sigur nu mai este apetență pentru terenul agricol. Nu este de glumă, această situație are conotații multe, pe de o parte, avem războiul la graniță, iar, pe de altă parte, avem anumite declarații ale politicienilor legate de naționalizare, sunt mulți factori care au condus la starea aceasta”, a declarat pentru Termene.ro Mircea Chipăilă.
Prețuri mai mici
Cum nimeni nu mai vrea să cumpere, prețurile la terenuri s-au micșorat, însă, nici așa nu există interes.
„Mediul privat răspunde la orice stimul din zona exterioară și din factorul politic și din factorul economic, declaratiile politice fac ca zona aceasta să se strângă. Spre exemplu, în fermele din Constanța noi plăteam în jur de 8 000 euro/ha. În prezent, nici nu se vinde, nici nu se cumpără, fata de altădată când se vindea imediat. Acum este afișat la primărie terenul și nimeni nu-l vrea, este blocată piața”, declară Chipăilă.
De vină pentru această situație sunt și politicienii care au făcut tot felul de declarații în timpul alegerilor.
„Se creează o stare emoțională când spune cineva că vrea să facă o naționalizare a terenului și să-l împartă iarăși, se creează reticențe, frici. Este o problema și cu creditarea, de regulă prin creditare este cumpărat terenul, ori fermierii nu vor să se mai expună foarte mult”, spune Chipăilă.
Cele mai scumpe terenuri sunt în Vest țării, unde prețul ajunge chiar și la 20.000 euro/ha pe anumite parcele unde se poate iriga. În sud hectarul se vinde cu 10.000 de euro, în timp ce în județele din zona Moldovei se pornește de la 4.000 de euro/ha.
Cereale ieftine
În acest an, fermierii așteaptă recolte bune, însă, din păcate, prețurile la cereale sunt în scădere, ceea ce-i aduce pe mulți în imposibilitatea de a putea să-și acopere costurile de producție.
”Prețurile la produsele agricole sunt cu 10 -12 ani in spate, adică orzul este astăzi 160 de euro/tonă dus în port, grâul ajunge la 170-180 euro/tonă, fără indici de panificație și de regulă comercianții fac în așa fel încât să nu-i întrunească. Vorbim probabil de 750 lei tona de grâu, față de 1,2 lei/kg media pe anul trecut, noi având cheltuieli mai mari. Trebuie să depășim acest moment al alegerilor, să avem continuitate, stabilitate în declarații. Într-o piață cu constrângeri mediul privat se restrânge, se conservă tehnic, imediat se adaptează la ce are în față, pentru că altfel dai faliment”, afirmă Chipăilă.
Suprafața agricolă a României se ridica, în 2023, la 12,7 milioane hectare], dintre care 8,407 milioane hectare reprezintă teren arabil. Țara noastră deține 8,1% din suprafața agricolă a Uniunii Europene.
Monopol în agricultură
Seceta din ultimii ani a afectat grav activitatea fermelor din România, multe ajungând în situația de a nu mai putea să-și continue activitatea.
Insolvențele sunt tot mai des întâlnite în acest sector, fie că este vorba de exploatații mari sau ferme de dimensiuni medii.
Mai mult decât atât, se vorbește chiar de monopol în agricultura românească, un fenomen care se face simțit mai ales în sudul țării, dar și în partea de sud a Moldovei. Concret, există destule cazuri în care distribuitorii de inputuri au ajuns să dețină mai multe ferme satelit preluate în urma acumulării de datorii.
Anul trecut, de exemplu, 123 de companii agricole au ajuns în instanță cu dosare de insolvență, iar, din păcate, numărul este în creștere, în acest an, conform patronatelor din domeniu. Pe listă se află nume mari din agricultura românească, care au fost scoase din piață, din cauza datoriilor uriașe.
În 2024, producțiile agricole au fost mult mai mici față de alți ani, din cauza secetei. Astfel, producția de grâu s-a micșorat cu 14%, până la 8,5 milioane de tone, față de 9,4 milioane de tone în 2023. La porumb, scăderea a fost și mai mare – 27%, până la 10,4 milioane de tone, comparativ cu 12,2 milioane de tone, în 2023.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
