Evoluția veniturilor: Veniturile totale pe o persoană au atins 3.824 lei lunar, în creștere cu 3,9% față de trimestrul I 2025 și cu 16,8% an/an. Salariile brute rămân principala sursă de venit (69,1%, adică 6.564 lei/gospodărie), înregistrând o creștere cu 0,7 puncte procentuale față de trimestrul anterior. Prestațiile sociale au contribuit cu 1.844 lei (19,4%), în scădere ușoară față de 20,5% în T1, în timp ce veniturile în natură (574 lei, 6,0%) reflectă dependența persistentă de autoconsum, mai ales în mediul rural.
Presiuni asupra cheltuielilor: Cheltuielile medii au crescut cu 376 lei față de trimestrul I, atingând 8.042 lei/gospodărie. Consumul a absorbit 59,4% din cheltuieli (4.779 lei), cu alimente și băuturi pe primul loc la 1.592 lei (33,3% din consumul total). Această pondere ridicată a cheltuielilor alimentare indică vulnerabilitate la șocuri inflaționiste și capacitate redusă pentru consum discreționar. Utilităților (locuință, apă, energie) le-au revenit 657 lei (13,7%), urmând îmbrăcăminte (391 lei, 8,2%) și transport (337 lei, 7,1%).
Rata de economisire scade implicit, cu 84,6% din venituri consumate imediat – un semnal că gospodăriile au marje strânse. Pentru retail, acest lucru sugerează oportunități în segmentul alimentar și utilități, dar prudență în categoriile non-esențiale. Diferența urban-rural persistă: veniturile urbane (11.091 lei/gospodărie) sunt de 1,4 ori mai mari decât cele rurale, iar salariile domină mai puternic în orașe (75,2% vs. 59,5% rural). Companiile din FMCG ar putea ajusta strategiile de prețuri regional, iar retailerii de îmbrăcăminte și transport (unde cheltuielile reprezintă sub 10% fiecare) se confruntă cu un consumator mai conservator.
Fiscalitatea rămâne o componentă majoră: 34,0% din cheltuieli (2.734 lei) merg către impozite și contribuții, limitând disponibilul pentru investiții gospodărești. Educația primește cea mai mică alocare (31 lei, 0,7%), semnalând un deficit structural care ar putea afecta calificarea forței de muncă pe termen lung.
.png)
.png)
