Finanțarea vine în contextul în care România a înregistrat, în 2024, cele mai mari deficite fiscal și de cont curent raportat la PIB din Uniunea Europeană. Guvernul a răspuns cu un program de reforme menit să readucă finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă, cu o țintă de deficit de 3% din PIB până la sfârșitul anului 2030.
Doi piloni: fiscalitate și mediu de afaceri
Împrumutul este structurat în jurul a doi piloni. Primul vizează consolidarea fiscală prin corectarea unor slăbiciuni structurale în politica fiscală și cheltuielile publice. Al doilea se concentrează pe stimularea creșterii conduse de sectorul privat și crearea de locuri de muncă, prin îmbunătățirea accesului la finanțare, digitalizare și inovare, precum și printr-un sector energetic mai fiabil și mai competitiv.
„România a luat măsuri îndrăznețe și necesare pentru a-și stabiliza finanțele publice și vede rezultate pe măsură ce deficitele se îngustează și costurile de finanțare scad", a declarat Yasser El-Gammal, directorul Băncii Mondiale pentru România și Ungaria. „Ne așteptăm ca aceste reforme ambițioase să restabilească sănătatea fiscală, să catalizeze investițiile private și să creeze locuri de muncă."
