Gigafabrica AI pregătită de România lângă centrala nucleară de la Cernavodă ar putea atrage o investiție de peste 4 miliarde de euro

„Black Sea AI Gigafactory” este numele proiectului României prin care se dorește convingerea Comisiei Europene să acorde țării noastre una dintre cele patru gigafabrici pe care intenționează să le construiască în statele membre ale Uniunii Europene.

Proiectul este coordonat de Autoritatea pentru Digitalizarea României și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). Ministerul a înscris oficial proiectul pentru finanțare la începutul acestei săptămâni, când a fost transmisă o scrisoare de intenție către Comisia Europeană, pentru proiectele realizate prin programul EuroHPC Joint Undertaking.

„Această infrastructură de mare anvergură se dorește a fi unul dintre cele mai importante centre europene dedicate dezvoltării capacității de procesare și inovare în domeniul inteligenței artificiale (AI)”, conform proiectului românesc.

Planul Comisiei Europene, anunțat în luna martie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, presupune construirea a patru centre de date publice de mari dimensiuni.

România concurează cu statele din Europa Centrală

Din informațiile obținute de Clever News Center de la oficiali ai Comisiei Europene reiese că aceste patru gigafabrici ar urma să fie repartizate și pe un criteriu geografic. Una dintre aceste investiții ar urma să fie acordată, în cazul unui proiect satisfăcător, Europei Centrale și de Est.

România, Cehia și Polonia sunt statele favorite pentru astfel de proiecte.

Proiectul României este conceput ca o investiție regională de care ar urma să beneficieze mai multe state, chiar și din afara UE.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generație pentru Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre, ca Ucraina și Turcia, state care și-au exprimat susținerea fermă față de această nevoie comună", explica luni Bogdan Ivan, fostul ministru al Economiei.

„Black Sea AI Gigafactory” din România va sprijini reconstrucția digitală a Ucrainei, integrarea digitală a Republicii Moldova, dar și extinderea serviciilor AI spre Serbia și Turcia.

Conform planului inițial al Comisiei Europene, fiecare gigafabrica AI ar putea atrage investiții minime de 4 miliarde de euro din bugetul total de 20 de miliarde de euro. Însă, aceste sume sunt orientative la acest moement.

Avantajele energetice reale ale României

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă proiectele gigafabricilor, conform asociației Bruegel, este ecosistemul din jurul acestor investiții.

Costurile energetice din Europa ar putea deveni un obstacol major în calea dezvoltării gigafabricilor, conform acestei asociații.

Însă, din acest punct de vedere, proiectul României are anumite avantaje.

Proiectul gigafabricii AI prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice.

Într-o primă fază, o parte din acceleratoarele AI ar fi situate la Cernavodă (Faza I), în apropiere de centrala nucleară din localitate. Apoi, restul de acceleratoare AI ar fi amplasate la Doicești (Faza II), din județul Dâmbovița. Aici ar urma să fie realizat un minireactor nuclear pentru producerea de energie. Proiectul acesta energetic nu a trecut încă de partea teoretică.

Ambele situri au fost selectate datorită avantajelor majore legate de energie, infrastructură digitală și conectivitate internațională de mare viteză. „Cernavodă oferă alimentare directă din reactoarele nucleare și o conexiune prin fibră optică la rețelele europene majore, inclusiv prin cabluri submarine. Doicești este un sit industrial cu potențial de co-localizare SMR (reactoare modulare mici), răcire hibridă și integrare cu infrastructura digitală națională”, susțin reprezentanții MEDAT.

AI Gigafactory va fi alimentată de un mix energetic de până la 1.500 MW, provenit din surse sustenabile, cu accent pe energie nucleară, fără emisii de carbon. „Astfel, România se poziționează ca un pol strategic european pentru infrastructură AI și supercomputing, cu impact redus asupra mediului”, se precizează într-un comunicat al ministerului.

Ce mai știm despre proiect

Proiectul unei gigafabrici AI în România este susținut de un consorțiu format din instituții publice, companii private de top și cele mai importante universități românești. Printre beneficiarii strategici se numără firme din energie, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, startup-uri și institute de cercetare.

Planul Comisiei Europene prevede ca fiecare gigafabrică să fie echipată cu 100.000 de cipuri de ultimă generație, ceea ce ar face ca aceste unități să fie de patru ori mai puternice decât cel mai mare supercomputer din Europa, Jupiter, aflat în construcție în Germania.

Ministerul a beneficiat, în redactarea aplicației, de sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale și al biroului local al organizației.

Structura juridică a proiectului este bazată pe un „vehicul de investiție dedicat (SPV)”, care va asigura o guvernanță neutră, acces transparent și posibilitatea deschiderii către alți parteneri europeni.

România este lider regional în domeniul securității cibernetice, calitate confirmată prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC). Astfel, dimensiunea de securitate a proiectului este prioritară, iar expertiza țării va fi pusă în slujba unui ecosistem sigur pentru antrenarea și rularea modelelor AI.

Cum poate transforma o giga-fabrică AI sectorul IT din România

Construirea unei AI Gigafactory în România poate reprezenta cea mai mare oportunitate a ultimului deceniu pentru sectorul IT autohton.

Un astfel de proiect are potențialul de a genera o transformare profundă în economie, educație, cercetare și dezvoltare tehnologică, consolidând poziția țării ca hub digital regional, consideră reprezentanții Ministerului Economiei, dar și cei ai mediului de afaceri.

Conform reprezentanților companiilor IT și ai patronatului din domeniu, o gigafabrică va aduce următoarele avantaje:

1. Păstrarea forței de muncă IT în țară

România pierde anual mii de specialiști IT sau viitori specialiști (prin migrarea studenților) către companii și centre universitare din Occident. O giga-fabrică AI va crea mii de locuri de muncă supercalificate, oferind inginerilor, dezvoltatorilor și cercetătorilor români posibilitatea să contribuie la proiecte de anvergură internațională fără a emigra.

2. Atracția investițiilor străine în domeniul tech

Un astfel de centru va atrage companii de top interesate de accesul la putere de calcul mare, infrastructură sigură și colaborare cu universități locale. Vor fi stimulate investițiile private, clusterele IT regionale și colaborările internaționale.

3. Accelerarea inovației în educație și cercetare

Colaborarea universitară va deveni esențială: universitățile tehnice din țară vor putea implementa programe de studii avansate în AI, big data, robotică și securitate cibernetică. Se deschid perspective reale pentru cercetare aplicată în parteneriat cu mediul privat.

4. Poziționarea României ca jucător strategic IT în UE

Prin Gigafactory, România nu doar participă, ci conduce o inițiativă digitală europeană. Va putea influența politici și direcții strategice în AI, fiind un partener de dialog valoros pentru Bruxelles, dar și pentru giganți tech globali.

5. Ecosistem pentru startup-uri și acceleratoare de inovație

Start-up-urile românești vor beneficia de acces la resurse computaționale și infrastructură avansată, ceea ce le va permite să dezvolte produse scalabile global. Astfel, pot lua naștere noi "unicorni" tech românești, susținuți de o infrastructură competitivă.

Planul Comisiei Europene

Comisia Europeană a anunțat în luna martie un proiect ambițios de construire a patru „gigafabrici de inteligență artificială” în încercarea de a reduce decalajul față de Statele Unite și China în domeniul AI.

Planul, evaluat la 20 de miliarde de euro, face parte dintr-o strategie mai amplă de a poziționa Europa ca un jucător important pe piața globală a tehnologiei avansate, conform informațiilor agenției Reuters care a prezentat detaliile inițiativei europene.

Comisia Europeană mizează pe dezvoltarea unor companii locale de AI, precum startup-ul francez Mistral, susținut de Nvidia. Ideea este ca aceste entități să utilizeze noua infrastructură pentru a dezvolta modele AI conforme cu normele stricte ale UE privind siguranța și protecția datelor. Însă, în absența unor giganți europeni comparabili cu Google, Amazon sau OpenAI, experții avertizează că proiectul poate deveni o investiție riscantă, fără beneficii clare pe termen lung.

Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.