Românii nu au încredere în Inteligența Artificială, conform unui studiu. Chiar și tinerii sub 24 de ani sunt precauți în legătură cu AI

July 4, 2025
Potrivit unui nou studiu realizat de RoCoach și Novel Research, 7 din 10 români nu au încredere în inteligența artificială (AI) dacă aceasta funcționează fără intervenție umană. Nevoia de reglementare, protejarea datelor personale și dorința de control uman asupra deciziilor automatizate sunt cerințele esențiale ale cetățenilor, în contextul extinderii rapide a digitalizării și a proiectelor de tip cloud guvernamental.

Pe măsură ce tehnologia devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, încrederea românilor în sistemele de inteligență artificială rămâne fragilă.

Conform studiului realizat de RoCoach în colaborare cu Novel Research, 68% dintre respondenți sunt „foarte” sau „moderat” îngrijorați de modul în care AI le accesează și utilizează datele personale. Studiul, realizat în perioada mai–iunie 2025 pe un eșantion urban de 800 de persoane active profesional, scoate în evidență o preocupare transversală, indiferent de vârstă sau nivel de educație.

Chiar și tinerii între 18 și 24 de ani, considerați nativi digitali, se arată precauți: 71% spun că le este teamă de modul în care AI-ul le-ar putea exploata informațiile. În rândul persoanelor cu studii superioare, preocupările sunt la fel de accentuate.

Fără controlul unui om, AI-ul nu e de încredere

Unul dintre cele mai puternice mesaje transmise de participanți este legat de nevoia de intervenție umană. Doar 20% dintre români ar accepta evaluări profesionale complet autonome realizate de AI. În schimb, aproape 40% vor ca deciziile să fie validate de un specialist uman, iar peste un sfert dintre respondenți (27%) resping total ideea de decizie exclusiv automatizată.

Această reținere se reflectă și în relația cu instituțiile și companiile: 6 din 10 români preferă interacțiunea cu o persoană reală, nu cu un chatbot, atunci când caută suport sau informații. Neîncrederea în interfețele complet automatizate nu este o respingere a tehnologiei, ci o cerință de transparență și umanizare a interacțiunilor digitale.

AI: reglementare, nu respingere

Contrar unei percepții comune, românii nu resping inteligența artificială în sine – doar 9,5% consideră că are un impact exclusiv negativ. Problema principală o reprezintă lipsa de reguli și de garanții clare. Aproximativ 62% dintre respondenți consideră că AI-ul trebuie reglementat strict, mai ales în domenii sensibile precum sănătatea, educația, justiția sau administrația publică.

În acest context, se conturează o cerere publică fermă pentru un cadru legal clar, bazat pe etică și control uman. Este un semnal important pentru autoritățile naționale, dar și pentru decidenții europeni, în contextul dezbaterilor privind regulamentul AI Act și viitoarele actualizări GDPR.

„Românii nu sunt pregătiți să lase deciziile importante în mâinile algoritmilor. Avem de-a face cu o societate care înțelege riscurile și cere transparență și echilibru”, afirmă Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach. În opinia sa, tehnologia trebuie susținută de principii solide, nu doar de eficiență.

Marian Marcu, Managing Partner al Novel Research, completează: „Românii nu cer oprirea progresului, ci un cadru etic și reglementat. Este o formă de maturitate socială, nu o rezistență la schimbare.”

Distribuie acest articol