Studiu. Companiile românești care nu au cunoscut criza în ultimii 17 ani: analiza celor mai performante 145 de afaceri | Termene Winning Streak

Cifrele care vorbesc de la sine

Nu trebuie să fii matematician ca să înțelegi cât de puține companii din România sunt cu adevărat performante pe termen lung și reușesc să aibă un șir neîntrerupt de victorii. Aceasta este filosofia din spatele studiului Termene Winning Streak, primul studiu realizat de Termene Business Hub.

Iată, pe scurt, și cifrele care susțin acest proiect:

• Sunt peste 830.000 de firme care au depus bilanțul pentru anul 2024. Dintre acestea, sunt mai puțin de 25.000 de care au avut afaceri peste 10 milioane de lei (2 milioane de euro).
• Doar jumătate dintre ele, adică aproximativ 12.500 de companii au reușit să se afle pe creștere în fiecare din ultimii 5 ani și să înregistreze permanent profit.
• Mai puțin de jumătate din ele, adică 4.875, au reușit să crească în fiecare din ultimii 7 ani, iar un sfert dintre acestea, adică 1.235, au crescut în fiecare din ultimii 10 ani.
• Iar dintre acestea, doar puțin peste o zecime, adică 145 de companii, au reușit performanța de a fi profitabile și de a-și crește afacerile în fiecare an pentru care există informații disponibile în baza de date a Termene.ro, iar la finalul lui 2024 să fi ajuns la afaceri de cel puțin 10 milioane de lei. O precizare metodologică: Datele erau disponibile la jumătatea lunii august 2025. În contextul în care vor apărea noi companii care și-au publicat datele financiare și care se încadrează în lista Termene Winning Streak vom fi bucuroși să le includem.

Practic, companiile incluse în studiul Termene Winning Streak reprezintă mai puțin de 0,02% din totalul universului de companii active. Mai clar spus, 1 din mai mult de 5.500 de companii se califică în acest studiu exclusivist. Această serie de filtre extrem de selective scoate în evidență un lucru esențial: reziliența și performanța pe termen lung reprezintă mai degrabă excepții, chiar și în rândul firmelor mature.

O poveste despre evoluție

Privită în ansamblu, evoluția ponderii acestor companii în economia națională spune o poveste despre evoluție.

În 2008, aceste companii reprezentau doar 0,7% din cifra de afaceri totală a companiilor din România. În 2024, ponderea lor a ajuns aproape de 2,2%, crescându-și influența. Momentele de vârf ale influenței acestor companii coincid, paradoxal, cu perioadele de maximă incertitudine economică: 2020, anul pandemiei, când au atins 2,1% din cifra de afaceri națională, și 2024, când au depășit acest nivel după o scădere temporară în 2022-2023.

Evoluția ponderii în ceea ce privește angajații prezintă o traiectorie mai stabilă, crescând constant de la 0,5% în 2008 la 1,5% în 2024. Această sugerează o strategie de dezvoltare sănătoasă, bazată pe creștere sustenabilă și investiții permanente în resursa umană. Contrastul cu volatilitatea din alte sectoare ale economiei este semnificativ, demonstrând că stabilitatea și viziunea pe termen lung pot genera rezultate superioare speculațiilor.

Cel mai spectaculos indicator rămâne însă evoluția ponderii în profitul net total înregistrat de companiile din România. De la valoarea modestă de 0,4% în 2008, companiile performante au ajuns să genereze aproape 1,9% din profitul în 2024, după ce a depășit 2% în aproape fiecare an în perioada 2015-2020, primul an de pandemie marcând recordul de până acum, de aproape 2,3%. Această capacitate de a menține profitabilitatea ridicată în perioade de criză demonstrează nu doar eficiența operațională, ci și agilitatea strategică a acestor organizații.

Triumful antreprenorului român

Prima surpriză a acestei analize vine din structura de proprietate.

Trei sferturi dintre companii – adică 110 – sunt deținute de antreprenori români. O dominație clară, care confirmă că inițiativa privată locală poate atinge standarde internaționale, în ciuda provocărilor din mediul de afaceri.

Investitorii străini ocupă locul secund, cu mai puțin de o cincime din total, adică 24 de companii, o dovadă că multinaționalele care au ales să se angajeze pe termen lung în România au fost recompensate pentru persistența și adaptabilitatea lor la condițiile locale.

În schimb, sunt doar zece companii de stat, majoritatea fiind active în domeniul utilităților publice, unde dețin poziții de monopol natural. Această proporție redusă ridică întrebări despre eficiența managementului public versus privat în generarea performanțelor sustenabile.

O transformare financiară spectaculoasă

Evoluția indicatorilor financiari cumulați arată amploarea transformării suferite de aceste companii în 17 ani. Cifra de afaceri cumulată a crescut spectaculos, de la 5,9 miliarde de lei în 2008 la 56,6 miliarde de lei în 2024. Această multiplicare de aproape zece ori corespunde unei rate de creștere anuale compusă (CAGR) de aproximativ 15%, peste randamentele multor indici bursieri globali în această perioadă.

Profitul net cumulat prezintă o evoluție și mai dramatică, crescând de la 185 de milioane de lei în 2008 la 4,2 miliarde de lei în 2024. Această multiplicare cu factor de circa 22 de ori se traduce într-o rată de creștere anuală (CAGR) de aproximativ 21%, demonstrând nu doar capacitatea de generare a veniturilor, ci și eficiența crescândă în managementul costurilor și optimizarea operațiunilor.

Numărul de angajați a evoluat într-un ritm mai moderat, dar constant, de la puțin peste 21.000 persoane în 2008 la mai mult de 60.000 în 2024. Această triplare înseamnă că aceste companii au creat aproape 40.000 de noi locuri de muncă într-o perioadă când multe alte sectoare ale economiei românești se confruntau cu reduceri de personal.

Creatorii de valoare

Profiturile cumulate pe întreaga perioadă 2008-2024 reprezintă una dintre dimensiunile valorii generate de aceste companii și oferă o perspectivă clară asupra performanțelor financiare.

Chiar dacă nu este cea mai mare companie din punctul de vedere al afacerilor, Dedeman se impune ca cel mai mare creator de bogăție din economia privată românească, acumulând profituri nete de 13,95 miliarde de lei pe parcursul celor 18 ani. Această valoare extraordinară demonstrează puterea modelului de business al companiei fondate de frații Dragoș și Adrian Pavăl.

Kaufland România ocupă locul secund cu profituri cumulate de 9,82 miliarde de lei, confirmând dominația retailului modern în generarea de valoare pe termen lung. Împreună, aceste două companii reprezintă aproximativ jumătate din totalul profiturilor generate de întreg grupul de 145 de companii.

Clasamentul continuă cu Alliance Healthcare România cu 1,31 miliarde lei, Fan Courier Express cu 1,24 miliarde lei, IBM România cu 1,10 miliarde lei și Bilka Steel cu 981 de milioane lei. Aceste șase companii au generat împreună jumătate din total - 28,4 miliarde lei, o concentrare remarcabilă care evidențiază diferențele de performanță chiar și în cadrul acestei categorii selecte. În timp ce primele 20 de companii au generat anual profituri măsurate în sute de milioane sau miliarde de lei, majoritatea celorlalte se situează în segmentul zecilor de milioane de lei. Această concentrare reflectă puterea modelelor de business scalabile, dar și capacitatea unor antreprenori vizionari de a construi întreprinderi cu impact economic masiv.

Fenomenele extreme ale performanței

Chiar și în cadrul acestei selecții exclusiviste de companii există nume care se detașează prin performanțe excepționale. Astfel, doar 28 de companii din cele 145 au reușit să crească cu cel puțin 5% în fiecare an din perioada analizată, reprezentând mai puțin de o cincime din total. Această subcategorie include nume precum MSG Systems România, cu o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de aproape 50% pentru cifra de afaceri, sau Autonom Services, cu 35% creștere anuală.

Categoria ultra-selectă a companiilor care au crescut cu minimum 10% în fiecare an este formată din doar patru entități: Autonom Services, Bistri-Vet, Pharmaplus și Li.Com. Aceste companii reprezintă mai puțin de 3% din total, demonstrând că performanța extremă este un fenomen rar chiar și în rândul celor mai performante organizații.

Dimensiunea și succesul

Analizând distribuția companiilor în ceea ce privește nivelul cifrei de afaceri, un element pare clar: performanța nu depinde neapărat de dimensiune. Așa cum era de așteptat, companiile cu cifra de afaceri între 10 și 50 de milioane de lei reprezintă segmentul cel mai numeros, cu aproape jumătate din total.

Segmentul companiilor cu cifra de afaceri între 50 și 250 de milioane de lei include circa 40% din total, acestea se află într-o zonă optimă în ceea ce privește dimensiunea, fiind suficient de mari pentru a beneficia de economii de scară și putere de negociere, dar suficient de agile pentru a se adapta rapid la schimbările de piață. Multe dintre aceste companii au evoluat din categoria anterioară pe parcursul celor 18 ani, demonstrând că dezvoltarea susținută este posibilă în condițiile unei strategii adecvate de afaceri.

Deloc surprinzător, chiar dacă firmele cu afaceri peste 250 de milioane de lei reprezintă puțin peste 10% din numărul total, ele contribuie într-o proporție mult mai mare la rezultatul financiar total. Kaufland România, cu aproape 20 de miliarde de lei cifra de afaceri în 2024, și Dedeman SRL, cu peste 12 miliarde de lei, domină această categorie și influențează semnificativ statisticile generale.

Lecțiile fascinante ale istoriei (economice)

Distribuția companiilor în funcție de anul înființării oferă o perspectivă fascinantă asupra evoluției mediului de afaceri românesc post-comunist. Paradoxal, cel mai prolific an pentru înființarea companiilor care aveau să devină performeri de excepție a fost 1992, cu aproape 20 de companii. Este clar că aceste companii au profitat din plin de entuziasmul și oportunitățile uriașe ale perioadei de tranziție economică, au identificat nișe de piață neexploatate și au construit fundamentele unor afaceri durabile.

Cele peste 60 de companii născute în perioada de până în 2000 reprezintă 40% din total, acestea demonstrând o reziliență extraordinară, supraviețuind nu doar crizelor economice succesive, ci și transformărilor fundamentale ale economiei românești de dinainte de 2008.

Însă cele mai multe dintre companii, peste 80, au fost înființate între 2000 și 2008, o perioadă marcată de stabilizarea economică graduală și pregătirile pentru aderarea la Uniunea Europeană, care a oferit un mediu propice pentru dezvoltarea afacerilor sustenabile. 2003 a fost cel mai prolific an din această perioadă pentru înființarea unei companii de succes, pe fondul intensificării investițiilor străine directe în contextul parcursului european pe care s-a înscris România.

Surprinzător, chiar și anul 2008, marcat de izbucnirea crizei financiare globale, a contribuit cu opt companii la această categorie de elită, ceea ce demonstrează că antreprenorii cu adevărat vizionari pot identifica oportunități chiar și în momentele de maximă incertitudine economică.

Diversitatea ca factor de creștere

Analiza codurilor CAEN care descriu activitatea companiilor arată o diversitate sectorială remarcabilă. Sectorul comerțului domină, reflectând importanța acestui sector în economia românească, această categorie incluzând atât marile rețele de retail precum Kaufland și Dedeman, cât și distribuitori specializați în diverse domenii.

Sectorul farmaceutic și medical prezintă la rândul său o concentrație neobișnuită de companii performante, ocupând locul al doilea în total. Această suprareprezentare poate fi explicată și prin caracterul defensiv al sectorului, cererea pentru medicamente și servicii medicale fiind relativ stabilă indiferent de ciclurile economice. Companii precum Alliance Healthcare România, Professional Farma Line sau Catena Nina nu doar că au beneficiat de această stabilitate, ci au reușit să o transforme în sursă de creștere.

Sectorul IT și serviciile informatice, deși reprezintă o pondere mai mică din total, se remarcă prin ratele de creștere cele mai ridicate, reușind să capitalizeze pe expertiza tehnologică pentru a genera creșteri spectaculoase.

Modelele de business câștigătoare

Analiza detaliată a performanțelor individuale scoate la lumină modele de business diferite, dar care au fost executate foarte eficient pentru a genera succese pe termen lung.

Primul este cel al dezvoltării permanente prin calitate și servicii, exemplificat de companii precum Fan Courier, Dedeman sau Bilka, care au înțeles foarte bine specificul pieței românești și au reușit să concureze și să depășească companiile multinaționale.

Un alt model este cel al eficienței operaționale și optimizării continue, vizibil la companiile din comerț și distribuție, dar și industriale, care au reușit să crească permanent prin investiții continue în tehnologie și procese de producție, chiar dacă în unele cazuri nu au ajuns lideri naționali, ci mai degrabă regionali.

Modelul inovației tehnologice este reprezentat de companiile IT care au reușit să dezvolte soluții proprietare sau servicii cu valoare adăugată ridicată.

Nu în ultimul rând, ies în evidență strategii de business bazate pe tehnologie, mai ales în cazul corporațiilor care au beneficiat de pe urma transformării digitale, precum și o combinație de dezvoltare organică și prin achiziții executate și integrate cu succes.

Provocările viitorului

În ciuda performanțelor remarcabile din trecut, și aceste companii performante se confruntă cu provocări semnificative în contextul economic actual. Inflația persistentă, creșterea costurilor cu energia și forța de muncă și instabilitatea geopolitică creează presiuni asupra marjelor de profitabilitate și ale modelelor tradiționale de business.

Digitalizarea accelerată și salturile aduse de AI impune investiții masive în tehnologie, chiar și pentru companiile din sectoare tradiționale. Multe dintre companiile analizate vor trebui să navigheze cu abilitate transformarea digitală pentru a-și menține avantajul competitiv.

Schimbările demografice vor crea presiuni crescânde asupra pieței muncii și vor impune strategii inovative de atragere și retenție a talentelor. Tranziția către economia verde – chiar dacă pare ușor încetinită în ultima perioadă - va necesita reinventarea modelelor de business pentru multe dintre aceste companii, creând atât oportunități, cât și riscuri semnificative.

În loc de concluzie: Un model pentru excelență (nu e o exagerare)

Fără pretenția de a oferi un ghid exact de business, credem că experiența acestor 145 de companii oferă câteva lecții valoroase pentru întreaga comunitate de afaceri românească. Prima lecție este importanța viziunii pe termen lung și a capacității de a sacrifica câștigurile pe termen scurt în favoarea dezvoltării sănătoase. E de ajuns să ne gândim la strategia Dedeman care în timp ce concurenții săi internaționali se dezvoltau accelerat și pompau zeci de milioane în magazine aflate în spații închiriate, prefera un ritm mult mai echilibrat de creștere, în care putea controla atent toate aspectele afacerii.

A doua lecție se referă la importanța adaptabilității și inovației continue. Companiile care au supraviețuit și au prosperat timp după 2008 încoace au demonstrat o capacitate remarcabilă de reinventare și adaptare la schimbările de piață.

Investiția în oameni și cultura organizațională se dovedește a fi un factor esențial pentru succes. O bună parte dintre companiile cu cele mai bune performanțe au dezvoltat echipe loiale și competente, fiind regăsite anual în topurile celor mai admirați angajatori.

Focalizarea pe excelența operațională, mai degrabă decât pe creșterea speculativă, pare a fi o caracteristică comună a tuturor acestor performeri de excepție. Eficiența, calitatea și serviciul clientului au primit prioritate față de expansiunea agresivă sau diversificarea nejustificată.

De aceea, credem că povestea celor 145 de companii pe care le puteți regăsi în cadrul proiectului Termene Winning Streak nu este doar o analiză statistică, ci și o sursă de inspirație și un ghid practic pentru construirea unei economii naționale competitive și reziliente. Ele reprezintă dovada că spiritul antreprenorial, combinat cu viziune strategică și execuție disciplinată, poate genera rezultate chiar și în fața celor mai dificile provocări– fie ele externe sa, dimpotrivă, provocate de dezechilibre interne, așa cum constatăm în ultima perioadă.

În contextul incertitudinilor economice globale actuale, aceste companii – giganți și IMM-uri deopotrivă - oferă un model de stabilitate și performanță care merită studiat, înțeles și replicat la scară cât mai largă în economia românească. Ele sunt dovada vie că excelența în business nu este o întâmplare, ci rezultatul unei combinații de viziune, perseverență și execuție impecabilă.

Aici găsiți lista celor mai performante 145 de companii: Termene Winning Streak!