Românii cred că AI-ul poate reduce corupția din administrația publică

Conform datelor colectate între mai și iunie 2025, pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, 72% dintre respondenți cred că AI-ul poate contribui la reducerea corupției și la creșterea transparenței în instituțiile publice. Cu toate acestea, majoritatea cere intervenție umană și mecanisme clare de responsabilizare.

Cercetarea RoCoach și Novel Research este realizată prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviews) și oferă o imagine detaliată despre atitudinea românilor față de viitorul digital al administrației. Chiar dacă vorbim despre un eșantion urban, activ profesional și conectat la internet, mesajul este clar: AI-ul este binevenit, dar cu măsură, control și responsabilitate.

AI-ul, aliat în lupta cu corupția

Digitalizarea administrației publice a devenit un subiect tot mai frecvent în dezbaterea publică din România, în contextul dezvoltării proiectelor precum cloud-ul guvernamental, dosarul electronic sau implementarea AI-ului în luarea deciziilor administrative. Pe acest fond, studiul RoCoach și Novel Research indică un optimism rezervat al populației față de noile tehnologii.

Cei 72% dintre respondenți care văd în AI un potențial instrument de combatere a corupției nu sunt însă complet lipsiți de rezerve. Dintre aceștia, 44,5% consideră că succesul unei astfel de tehnologii în sectorul public ar trebui să fie dublat de reforme structurale și măsuri de control suplimentare. Altfel spus, românii nu văd AI-ul ca o soluție magică, ci ca parte a unui efort mai amplu de schimbare sistemică.

„AI-ul poate fi un instrument valoros pentru administrația publică, cu potențial real de a aduce eficiență și transparență, dar nu cred că trebuie să înlocuiască factorul uman”, afirmă Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach. „Oamenii nu cer doar servicii digitale mai rapide, ci vor și un cadru clar de responsabilitate și supraveghere. E un semnal puternic că societatea românească privește inovația tehnologică cu deschidere, dar și cu prudență etică – necesară într-un context în care deciziile statului ne afectează direct”, adaugă el.

AI-ul în administrația publică

Studiul subliniază faptul că doar 5% dintre respondenți consideră că AI-ul nu va avea niciun impact în administrația publică, iar o proporție aproape neglijabilă – 9,5% – percep AI-ul într-o lumină exclusiv negativă. În același timp, 23,6% dintre români cred că această tehnologie ar putea contribui decisiv la simplificarea procedurilor și reducerea birocrației.

Totuși, 27% dintre respondenți exprimă o poziție de echilibru: recunosc utilitatea AI-ului, dar susțin că deciziile trebuie să rămână apanajul oamenilor. Această perspectivă exprimă o maturizare a discursului public despre tehnologie în România.

„Românii manifestă deschidere față de AI și transmit un mesaj clar de echilibru și responsabilitate: tehnologia este binevenită, atâta timp cât rămâne sub control uman și funcționează într-un cadru clar de valori, reguli și asumare”, subliniază Marian Marcu, Managing Partner Novel Research. „Reacția exprimă o așteptare matură și asumată – românii dorindu-și ca inovația să fie însoțită de transparență, reglementare și un dialog autentic cu cetățenii.”

Încrederea publică, pilonul central al digitalizării

Într-un moment în care Uniunea Europeană finalizează reglementările AI Act, România se află la o răscruce importantă. Studiul arată că, dincolo de dorința pentru servicii mai eficiente, românii solicită garanții clare: 73% dintre respondenți cer menținerea intervenției umane în procesul decizional și existența unor mecanisme de responsabilizare și control.

Aceste rezultate indică un nou standard pentru succesul digitalizării administrației: eficiența singură nu este suficientă. Transparența, protecția drepturilor fundamentale și asumarea deciziilor sunt toate componente esențiale în construirea încrederii publice.

Temerile legate de AI sunt moderate: doar 15,2% dintre respondenți menționează posibile efecte negative precum lipsa transparenței sau a responsabilității. Este un procent semnificativ mai mic comparativ cu alte țări europene, ceea ce sugerează că, în România, dialogul despre AI este dominat mai degrabă de speranțe decât de frică – dar cu condiția respectării unor principii clare.

Tehnologia în slujba cetățeanului

Un mesaj puternic al studiului este că românii nu resping tehnologia – dimpotrivă, o consideră necesară. Dar așteaptă ca aceasta să fie pusă în slujba cetățeanului, fără a înlocui complet factorul uman. Convingerea majoritară este că algoritmii trebuie folosiți ca instrumente, nu ca decidenți.

Inițiativa RoCoach și Novel Research vine, așadar, într-un moment-cheie pentru România și Europa. Ea nu doar că oferă o radiografie a percepțiilor publice asupra AI-ului, ci propune și deschiderea unui dialog real între cetățeni, mediul de afaceri și decidenții politici.

„Progresul digital capătă legitimitate și eficiență doar atunci când este construit împreună cu societatea”, concluzionează Marian Marcu. Este un îndemn adresat atât guvernanților, cât și celor implicați în dezvoltarea tehnologică a sectorului public.

Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.