Avertismentul unui consultant: ”Va fi greu să cheltuim cele 10 miliarde de euro din PNRR” 

România are mai puțin de un an până la data de 31 august 2026, termenul până la care trebuie realizate proiectele finanțate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cel mai probabil, se vor pierde sume importante din cele 10 miliarde de euro care teoretic ar mai putea să fie cheltuite, important devine, acum, măcar să se recupereze cât de mult se poate, spun consultanții din piață.

Cam pe aceeași lungime de undă par să fie și unii oficiali români, care recunosc că nu se poate face într-un an ce nu s-a realizat în patru, eforturile concentrându-se, la acest moment, pe maximizarea absorbției în 2026, pe cât posibil.

Consultanții afirmă că nu sursa banilor este problema, în general, ci birocrația și procedurile de legislație, care îngreunează implementarea proiectelor. Iar dacă nu ne dăm seama cât de importanți sunt acești bani, o să vedem după 2026 când nu vor mai exista finanțările din PNRR, cât de greu va fi să fie găsite alte surse de finanțare.

Din cele 29 miliarde de euro alocate inițial României, țara noastră a rămas cu 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde reprezintă granturi, iar 7,84 miliarde - împrumuturi.  

Întârzieri

Cristian Găină, vicepreședinte Asociația Consultanților în Management din România (AMCOR), se declară destul de pesimist cu privire la posibilitatea ca România să poată să absoarbă cele 10 miliarde de euro din PNRR de care vorbește toată lumea. Important este acum să se recupereze cât de mult se poate, după ce s-a întârziat mult, mai ales din cauza licitațiilor, a atras atenția consultantul la Timișoara Food Summit.

„Nu se va consuma PNRR, vreau să fiu foarte sincer, pentru că întreaga procedură de implementare a proiectelor a fost întârziată, ceea ce a făcut ca termenul de finalizare să fie foarte mare, mai ales că în PNRR erau proiecte mari, care presupun consum de energie și de timp. Este puțin probabil ca acele 10 miliarde de euro să fie recuperate. Se încearcă, acum, unele măsuri compensatorii - subvenții de anumite tipuri, unde plățile decurg într-un mod mai alert”, a declarat pentru Termene.ro Cristian Găină. 

Accentul pe granturi

Consultantul spune că PNRR are o situație un pic excepțională, pentru că se închide undeva în august 2026, iar eforturile se fac pentru a recupera cât mai mult, mai ales pe partea de grant.

„Încercăm măcar să luăm tot ce sepoate din partea de rambursare, din partea de grant din PNRR. Se face forturi să se salveze și ați văzut că în zona de media există o concentrare asupra a determina proiectele care se închid să fie pe cele de granturi și sănu avem doar pe cele de împrumut, adică să avem din nou datorie la bugetul de stat. Aici este jocul”, arată Cristian Găină. Noua variantă a PNRR a eliminat investițiile cu risc major”, fiind mutate 26 de investiții cu progres solid din împrumuturi în granturi, în valoare de 5,7 miliarde de euro.

Astfel, Autostrada A7, evaluată la 2,17 de miliarde de euro, va fi finanțată integral prin granturi, iar lista mai includeși alte proiecte precum programul „Valul renovării”, capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau investițiile în energie verde.

Administrația, nepregătită

Cristian Găină atrage atenția că se vor pierde sume importante de bani nu neapărat pe un domeniu anume, ci peste tot acolo unde erau proiecte mari. Pe de altă parte, adevărul este că poate nici administrația din România nu era pregătită să implementeze un program de asemenea anvergură.”Pe fiecare domeniu cu proiecte marise va pierde, pentru că fiecare a avut lansate măsuri unde proiectele respective nu se pot închide. Se generează și emoție.

Trebuie să vedem lucrurile și dintr-o parte emoțională, dar să ne uităm și la modul în care administrația era pregătită în formula aceasta. Nu e bine niciodată să căutăm un fel de vinovăție singulară. Toți la un moment dat contribuim la un flux care este încet sau un flux care este foarte rapid”, mai precizează Cristian Găină.

Sursa problemelor

În opinia lui, nu sursa de bani este, în general, problema în implementarea proiectelor din România, ci mai degrabă birocrația și procedurile greoaie de legislație sau mai concret faptul că un proiect trebuie să parcurgă foarte multe etape până ajunge la implementare.„PNRR-ul în sine este bine, așa cum este. Nu cel care plătește, ci legislația prin care se implementează un proiect, indiferent de sursa de finanțare, este îngreunată. 

Este foarte important să se înțeleagă că nu sursa de bani este problema, ci modul în care și un alt proiect - care poate nu este plătit prin PNRR, ci prin fonduri sau din sursă privată - se îndeplinește cu dificultate pentru că se lovește de o întreagă birocrație de proceduri de legislație. Știu că emoția se descarcă acolo unde este vorba decine plătește la final”, precizează reprezentantul AMCOR.

Decizie în noiembrie

După ce Comisia Europeană a aprobat recent varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră maiare la dispoziție din cele 29 miliarde de euro alocate inițial o sumă de 21,41 de miliarde de euro, din care 13,57 miliarde în granturi și 7,84 miliarde în împrumuturi. Acum, urmează un alt test important pentru România la Bruxelles: Consiliul din luna noiembrie, unde vor fi analizate progresele legate de PNRR și în privința reducerii deficitului.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, spune că se așteaptă ca după Consiliul din 13 noiembrie să fie „tranșată” perspectiva suspendării fondurilor în 2026pentru România.

„2026 va fi anul PNRR. Va trebui să ne concentrăm extrem de mult pe absorbția PNRR-ului. E adevărat că nu poți să recuperezi într-un an ce nu s-a făcut înpatru, dar trebuie să maximizăm absorbția în 2026, pe cât posibil, și evident cu cât maximizăm absorbția cu atât vom avea o creștere economică mai mare anul viitor”, declară Alexandru Nazare.

Ministrul spune și el că România are cel puțin 10 miliarde de euro granturi pe care ar trebui să se bazeze anul viitor.

„Vom începe discuția legată de arhitectura bugetului pe 2026 după finalizarea Consiliului din 13 noiembrie și ne bazăm pe aceste sume din PNRR pentru anul 2026 și ele vor trebui prioritizate dat fiind spațiul fiscal pe care îl avem la dispoziție în 2026”, precizează ministrul Finanțelor.

‍