România este pe ultimul loc dintre statele membre ale Uniunii Europeană în ceea ce privește gradul tinerilor între 18 și 24 de ani care își finalizează studiile preuniversitare și universitare.
Aproape 16% din tinerii români nu reușesc să-și finalizeze studiile, conform datelor Eurostat culese în cadrul programului Dezvoltare Durabilă „Educație de calitate”.
Cu acest procent, România este pe primul printre statele europene. Media tinerilor care nu își finalizează studiile din statele membre ale UE este de puțin sub 10%. Țara noastră este urmată totuși în acest clasament de state puternice ca Spania (14%) și Germania (aproape 13%).
Despre SDG 4 - Obiectivul de Dezvoltare Durabilă „Educație de calitate”
Obiectivul de Dezvoltare Durabilă „Educație de calitate” (SDG 4 - 4. Quality education) urmărește să asigure accesul echitabil la educație de calitate pe parcursul întregii vieți. Pe lângă îmbunătățirea calificărilor formale, SDG 4 vizează și creșterea numărului de tineri și adulți care dobândesc competențe relevante pentru angajare, locuri de muncă decente și antreprenoriat.
Abandonul studiilor
UE a progresat în continuare în creșterea ratei de participare în educația timpurie, care a ajuns la 93,1% în 2022. Aceasta a fost o creștere de 0,7 puncte procentuale (pp) față de 2017 (92,4%).
În ceea ce privește, gradul persoanelor între 18 și 24 de ani care nu își finalizează studiile, acesta este de 15,6% în România, date colectate de Comisia Europeană la finalul anului 2022.
În schimb, media europeană a tinerilor care abandonează studiile este de doar 9,7%.
Performanțe scăzute la lectură, matematică sau științe
Procentul celor care nu au reușit la testul PISA în Uniunea Europeană a crescut. În 2022, ponderea tinerilor de 15 ani cu performanțe scăzute la matematică a ajuns la 29,5%, cu 6,6 puncte procentuale mai mult decât în 2018 (22,9%).
În schimb, procentul era dublu în România a tinerilor care nu au cunoștințe de matematică de bază. Gradul era de 48,6% dintre tinerii de 15 ani care performanțe școlare scăzute la matematică.
Doar Bulgaria stă mai slab decât România. Statul vecin are un procent de 53,6 puncte procentuale pentru tinerii de 15 ani care au performanțe scăzute la matematică. Spre exemplu, Germania are un procent de 29,5 la acest capitol.
41,7% dintre tinerii de 15 din România au performanțe slabe la citit. Doar Bulgaria, din nou, stă mai slab la acest capitol, cu un procent de 52,9 de puncte procentuale. 25,5 dintre tinerii din Germania au performanțe scăzute la citit.
România și Bulgaria ocupă ultimele locuri și când viner vorba de performațele educaționale ale tinerilor e 15 ani la științe. 44% dintre tinerii români au performanțe slabe la disciplinele de științe.
Nivel de studii universitare
În rândul statelor europene se mai observă, conform datelor Eurostat, o dinamică pozitivă se observă și în educația terțiară (studii universitare, niveluri ISCED 5-8).
Procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, care au absolvit educația terțiară în 2023, a crescut cu 4,4 pp, ajungând la 43,1%, comparativ cu 2018 (38,7%).
În 2022, gradul era de doar 42%. În același an, în România doar 24,7 dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii universitare finalizate.
Adulți care au cel puțin abilități digitale de bază
În 2023, procentul adulților care dețineau cel puțin competențe digitale de bază a crescut ușor, ajungând la 55,6%, cu +1,64 puncte procentuale față de 2021 (53,9%).
În schimb, România stă foarte prost la acest capitol, cu mai puțin din jumătate din media europeană. Țara noastră avea, în 2023, doar 27,73% din populația dintre 16 și 74 de ani care au competențe digitale de bază. Procentul nu a crescut și este unul ca și cel de anul trecut, din 2022.
Sistemul educațional european a progresat
În contextul UE, monitorizarea SFG 4 se concentrează pe progresul realizat în promovarea și creșterea nivelului de educație de bază, educație terțiară, educație pentru adulți și competențe digitale.
.png)
.png)
