De ce România nu poate trăi economic pe datorie, spre deosebire de SUA și Marea Britanie — explicațiile unui fost ministru de Finanțe

Problemele pornesc, în principal, de la faptul că spre deosebire de alte țări, cum ar fi Marea Britanie sau SUA, care și ele înregistrează deficite ridicate, noi nu avem suficiente resurse pentru acoperirea acestor deficite, spune un fost ministru al Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian.

Cum statul nu are de unde să se împrumute pe plan intern, România este nevoită să iasă pe piețele internaționale, ori în clipa în care treci granița ”ești pierdut, pentru că străinătatea știe că ești vulnerabil, îți crește dobânzile, crește riscul de țară”, atrage fostul oficial.

Problema României

Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei și Finanțelor, spune că problema României, spre deosebire de Marea Britanie sau SUA, care și ele au avut deficite mari,  este că noi nu avem în țară suficiente resurse pentru acoperirea deficitelor.

„Deja jumătate din datoria publică este în valută, când eram eu ministru partea în valută era neglijabilă, numai că la noi activele bancare reprezintă 50% din PIB, în timp ce media europeană este 250% din PIB. Noi nu avem fonduri mutuale, fonduri de pensii care să poată împrumuta statul, piața de capital nu are fluiditate. Practic statul trebuie să se împrumute din afară, ori în clipa în care treci granița ești pierdut, pentru că străinătatea știe că ești vulnerabil, îți crește dobânzile, crește riscul de țară”, susține Varujan Vosganian.

Acesta spune că din păcate România nu are același statut ca alte economii puternice - de exemplu, Marea Britanie - pe piețele externe când vine vorba de împrumuturi.

„Când Marea Britanie a avut un deficit de circa 10% din PIB n-a clintit deloc riscul de țară, pentru că ministrul Finanțelor a trecut Tamisa, se ducea la Citi Bank din Londra  l și se împrumuta, noi nu avem o Tamisa și un Citi la care să ne împrumutăm”, spune Varujan Vosganian.

Deficit de 5,4%, în septembrie

După primele nouă luni din 2025, deficitul bugetar al României a încetat să mai avanseze ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), oprindu-se la 5,4%, un nivel similar cu cel de anul trecut. Ca valoarea absolută, deficitul a crescut de la puțin peste 96 de miliarde de lei, în 2024, la peste 103 miliarde de lei.

România și-a asumat față de Comisia Europeană o țintă de deficit de 8,4% pentru acest an, după ce inițial angajamentul fusese de 7%. Anul trecut, a fost atins un nivel record de 9,4%.

După rectificarea bugetară de la finalul lunii septembrie, deficitul urmează să crească cu 25 de miliarde de lei, în condițiile în care veniturile se măresc cu doar 3,23 miliarde de lei, față de o majorare a cheltuielilor cu aproape 28 de miliarde de lei, față de bugetul inițial votat la începutul anului.

Prognoze pentru 2026

Cât privește prognozele pentru 2026, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, afirmă că deficitul bugetar poate să scadă sub nivelul de 6,5%, poate chiar aproape de 6% din PIB și sub 5%, după 2026, cu aportul reducerii evaziunii fiscale şi a arbitrajului fiscal.

„Cu o corecție bugetară întinsă pe 6 ani, vedem că ajustarea balanței structurale primare ar fi de peste 8% din PIB. Nu este țară în Uniune care ar avea de realizat o asemenea corecție. Este foarte dificil. Noi dacă în 2026 ajungem la 6% din PIB deficit este o mare realizare. Nu mai suntem unici, pentru că și Polonia e lipită la în jur de 6%. Mai e și Franța. Aceasta nu e o virtute, pentru că nu putem să rămânem cocoțați la 6%. Noi nu suntem în zona euro, deci riscul valutar există chiar dacă BNR are rezerve internaționale de 76 miliarde de euro”, declara recent Daniel Dăianu.

Acesta atrage atenția că România are deficitul bugetar cel mai mare din UE și un deficit de cont curent fără egal în regiune. Mai grav este faptul că finanțarea deficitului de cont curent se face prin împrumuturi în proporție de peste jumătate.

„Alte țări pot să aibă deficite de cont curent semnificative, dar dacă grosul finanțării este prin investiții directe lucrurile se schimbă. Este adevărat că banii europeni ajută balanța de plăți a României. Deci a început această corecție bugetară, avem un sindrom de deficite gemene, pe care noi îl discutăm între economiști și chiar și media discută despre faptul că deficitul bugetar trăiește împreună cu deficitul de cont curent ….(…) Avem și venituri fiscale foarte joase despre care uităm, se face referire în mod constant la cheltuieli și într-adevăr trebuie să cheltuim mai eficient”, arată Daniel Dăianu.

Împrumuturi externe

Imediat după adoptarea rectificării la finele lunii septembrie, Ministerul Finanțelor a ieșit pe piețele externe, reușind să împrumute de pe piețele financiare 4 miliarde de euro. A fost a patra ieșire pe piețele externe din 2025, după cea din iulie, după adoptarea primului pachet fiscal care aducea modificări importante începând cu luna august.

În octombrie, interesul investitorilor a fost destul de mare datorită dobânzilor ridicate, fiind atinse subscrieri de 9,4 mld. euro, după cum arată datele Bloomberg.  

Cele 4 miliarde de euro au fost atrase prin obligațiuni cu maturitate pe 7 ani (scadență iunie 2033), 12 ani, (scadență octombrie 2037) și 20 de ani (scadență octombrie 2045). Pe tranșele mai lungi de eurobonduri s-a reușit atragerea unei sume de un miliard de euro, respectiv 2 miliarde de euro pe tranșa de 7 ani.

Până la sfârșitul septembrie, statul își asigurase 92% din necesarul inițial de finanțare din 2025, adică împrumuturi de aproximativ 210 miliarde de lei, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor. Dacă adăugăm cele 4 miliarde de euro suma crește la peste 230 de miliarde de lei, în condițiile unui necesar de finanțare de 259-260 miliarde de lei, după rectificare.

Aceste fonduri au ca destinație, printre altele, finanțarea deficitului bugetar, precum și refinanțarea datoriei publice existente.

‍