Deficitul bugetar al României a ajuns la 3% din PIB după primele patru luni din 2025. Este totuși sub nivelul de 3,25% din aceeași perioadă din 2024

Execuția bugetară pentru primele patru luni ale anului 2025 indică un deficit bugetar de 2,95% din PIB, conform datelor publicate, în ultima săptămână din luna mai, de Ministerul Finanțelor.

Acest nivel marchează o creștere față de deficitul de 2,28% raportat la finalul primului trimestru, însă rămâne inferior celui de 3,25% înregistrat în perioada similară din 2024.

Deficit de aproape 56 de miliarde de lei

În termeni nominali, deficitul s-a ridicat la 55,97 miliarde lei, ușor mai mic decât cel de 57,29 miliarde lei consemnat în ianuarie-aprilie 2024. Acest rezultat este notabil în contextul în care România s-a angajat în fața Comisiei Europene să mențină deficitul bugetar sub plafonul de 4,9% din PIB pentru întreg anul 2025.

Deși deficitul bugetar al României a ajuns aproape de 3% din PIB după patru luni, el se menține sub nivelul de anul trecut și în linie cu obiectivul asumat de autorități pentru 2025. Consolidarea fiscală rămâne o provocare, însă dinamica veniturilor – mai ales a celor curente – arată o capacitate mai bună de colectare. Pe partea de cheltuieli, presiunile persistă din zona de personal și dobânzi, dar investițiile continuă să aibă o pondere semnificativă.

Cu toate acestea, pentru întregul an 2025, România și-a asumat în fața Comisiei Europene o țintă de deficit bugetar de 7% din PIB

Venituri bugetare au crescut

Veniturile totale ale statului au însumat 199,92 miliarde lei în primele patru luni ale anului, cu o creștere anuală de 9,4%. Această evoluție pozitivă se datorează în principal creșterii veniturilor curente, cum ar fi impozitul pe venit, contribuțiile sociale și accizele. Raportat la PIB, veniturile totale s-au majorat cu 0,2 puncte procentuale, în timp ce fondurile europene atrase au scăzut cu 0,1 puncte procentuale.

• Impozitul pe salarii și venit a adus 19,62 miliarde lei, cu un salt anual de 25,8%, datorită în special creșterii încasărilor din impozitul pe dividende (+103,4%) și eliminării facilităților fiscale pentru anumite sectoare (construcții, agricultură, IT și industria alimentară).
• Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 67,69 miliarde lei (+10,2% an/an), un ritm mai temperat față de evoluția fondului de salarii, din cauza majorării transferului către Pilonul II de pensii (7,0 miliarde lei în 2025 vs. 5,3 miliarde lei în 2024).
• Impozitul pe profit a generat venituri de 9,59 miliarde lei, în creștere cu 3,8% față de anul precedent.
• TVA-ul colectat s-a cifrat la 39,04 miliarde lei, cu o creștere modestă de 1,2%. Această evoluție a fost influențată de rambursările de TVA, care au crescut cu 12,9% față de anul trecut (11,06 mld. lei în 2025 vs. 9,79 mld. lei în 2024).
• Accizele au adus la buget 15,91 miliarde lei, cu o creștere de 32,9%, impulsionată de accizele aplicate produselor din tutun (+51,1%) și celor energetice (+20%).
• Veniturile nefiscale au însumat 16,00 miliarde lei, în urcare cu 5%. Martie a inclus încasări excepționale de 1,6 miliarde lei din recuperarea unor ajutoare de stat.
• Fondurile europene și donațiile au însumat 14,11 miliarde lei, în scădere cu 7,3% față de anul anterior.

Dar au crescut și cheltuielile bugetare

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat s-au ridicat la 255,89 miliarde lei, în creștere cu 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ca procent din PIB, cheltuielile s-au redus ușor, de la 13,6% în 2024 la 13,5% în 2025.

• Cheltuielile de personal au fost de 56,55 miliarde lei (+12,4%), ajungând la 3,0% din PIB (+0,1 pp față de 2024).
• Cheltuielile cu bunuri și servicii au însumat 30,53 miliarde lei (+0,8%), majorarea provenind în special de la cheltuielile din sistemul sanitar, unde s-a înregistrat un avans de 5,4% pentru medicamente.
• Dobânzile au generat cheltuieli de 20,42 miliarde lei, cu 6,64 miliarde lei mai mari decât în perioada similară din 2024.
• Cheltuielile cu asistența socială s-au ridicat la 85,62 miliarde lei (+2,3%), influențate de recalcularea pensiilor (conform Legii nr. 360/2023) și de compensarea facturilor la energie (1,55 miliarde lei).
• Subvențiile au însumat 4,92 miliarde lei, fiind alocate în principal pentru transportul de călători, sprijinirea agriculturii și compensarea consumului energetic al firmelor (489,25 mil. lei).
• Alte cheltuieli au fost de 6,45 miliarde lei, incluzând burse, despăgubiri civile și plăți pentru restituirea proprietăților.
• Proiectele cu finanțare externă nerambursabilă au generat cheltuieli de 17,43 miliarde lei, în scădere cu 5,7% față de 2024.
• Investițiile publice (cheltuieli de capital și programe interne/extern finanțate) au însumat 32,41 miliarde lei, în creștere cu 3,61% comparativ cu cele 31,28 miliarde lei cheltuite în perioada similară a anului trecut.