Executivul de la București a urmărit în 2024 un program de creștere a veniturilor care să susțină și creșterea cheltuielilor într-un an electoral greu, potrivit economiștilor Erste, în analizele periodice ale băncii. Chiar dacă au crescut veniturile, acestea au crescut într-un ritm mult mai mic față de cheltuieli.
În primele șapte luni ale lui 2024, veniturile totale ale statului au fost de 331,56 miliarde de lei. Dar cheltuielile au fost mai mari cu 70 de miliarde de lei, fiind de 402,60 miliarde de lei.
De ce au crescut cheltuielile
Salariile din sectorul public au crescut cu aproape 20%, în timp ce pensiile publice au fost majorate în ritm aproape dublu.
În consecință, deficitul bugetar a depășit 4,0% din PIB după șapte luni, iar guvernul și-a actualizat planurile de finanțare, ceea ce corespunde unui deficit bugetar de 6,9% din PIB față de 5,0% în planurile inițiale.
Este așteptată o reformă fiscală care să crească veniturile din taxe
La jumătatea anului au avut loc alegeri europene și locale, iar sondajele de opinie sugerează o continuitate a marii coaliții după alegerile generale de la 1 decembrie. Se așteaptă ca noul guvern să adopte măsuri de limitare a derapajelor fiscale.
Dimensiunea ajustării fiscale depinde de punctul de plecare pentru deficitul bugetar pentru 2024. Viteza consolidării fiscale face obiectul negocierilor cu Comisia Europeană.
Potrivit băncii, este probabil ca structura măsurilor fiscale corective să se bazeze în principal pe partea de venituri, având în vedere structura rigidă a cheltuielilor publice. Ajustarea fiscală la nivelul veniturilor este mai puțin negativă pentru creștere decât la nivelul cheltuielilor.
Creșterea din consum a economiei înseamnă creșterea importurilor
Întrucât problemele structurale nu au fost soluționate, creșterea consumului intern a fost compensată aproape în întregime de o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea economică. Investițiile în infrastructura de stat sunt în plină desfășurare și ar trebui să înceapă să dea roade în viitor.
Amintim că banca și-a revizuit prognoza de creștere economică pentru România la +1,9%, de la +2,6% anterior, după „o primă jumătate a anului dezamăgitoare”. „Prognoza de creștere a PIB pentru 2025 este supusă incertitudinilor fiscale, deoarece consolidarea bugetară este tardivă”, arată banca.
.png)
.png)
