Fostul ministru al Finanțelor, Varujan Vosganian, explică de ce nu poate fi majorat salariul minim brut din 2026. ”Nu se încalcă legislația UE”

În acest an, productivitatea muncii a crescut cu 5%, în timp ce salariile s-au majorat cu peste 9%, se arată într-un comunicat al Guvernului.

„Orice majorare salarială care nu se bazează pe o creștere a productivității muncii duce la un plus de inflație, care îi afectează mai ales pe cei cu venituri mici. Există diferențe de salarizare și între regiuni și județe și o creștere uniformă a salariului minim ar penaliza exact zonele mai sărace, de unde ar dispărea multe locuri de muncă actuale, în rural și în orașele mici”, se precizează în comunicat.

Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei și Finanțelor, explică și el de ce nu poate fi majorat salariul minim brut din 2026, mai ales că se anunță stagnare economică. În același timp, acesta susține că România nu încalcă legislația europeană dacă nu crește salariul minim brut din 2026, ceea ce contrazice declarațiile liderilor sindicali.  

Legislația europeană

Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei și Finanțelor, declară că Uniunea Europeană nu impune nimic statelor membre în privința salariului minim european, drept urmare afirmația sindicatelor care susțin că se încălcă directiva europeană dacă nu se majorează salariile nu este adevărată.

„Legislația din România și cea din UE spune că salariul minim ține cont de patru elemente: puterea de cumpărare, pe care o considerăm costul viețiii, nivelul general al salariilor și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor și nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung. Legislația europeană nu obligă la nimic, ba chiar spune că fiecare țară va combina aceste elemente, după specificul său, așadar dacă auziți sindicate care spun că încălcăm directiva europeană aceasta nu este adevărat”, a declarat Varujan Vosganian la TimișoaraFoodSummit.  

Reprezentanții sindicatelor, în schimb, au declarat că există riscul ca România să intre în procedură de infringement, în situația în care nu se majorează salariile minime de anul viitor.

Puterea de cumpărare

Fostul ministru a mai arătat că dacă în 2004 salariul minim brut era de 280 de lei, în 2025 a ajuns la 4 050 lei, iar tendința este de creștere. În intervalul 2004-2025 salariul minim s-a majorat de 12 ori în termeni nominali, iar în termeni reali multiplicarea este aproape similară, în timp ce inflația a crescut de 2,5 ori.

Cât privește salariul mediu, acesta a crescut de la 600  lei în 2004, la 5 500 lei în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de nouă ori, în aceleași condiții ale inflației, ceea ce înseamnă că standardul de viață s-a triplat față de anul 2004, afirmăă Vosganian.

„Sigur că pot fi acuzat de naivitate și că stând atât timp în Parlament am pierdut simțul realității ... (...) Tot ce vă spun sunt cifre validate și de statisticile naționale și de cele internaționale. Cine mă contrazice să vină cu alte cifre. Aceasta se vede și în paritatea puterii de cumpărare care a urcat de la 32-34% în 2004 la 80% în 2024, ba chiar sunt regiuni din România cum e Timișoara, Cluj și Bucureștiul în care standardul de viață este mult peste media europeană”, declară Vosganian.

Recomandările europene sunt ca salariul minim să fie între 47% și 52% din salariul mediu brut. În România, salariul mediu brut este aproximativ 8 600 de lei, iar salariul mediu net este 5 100 lei. Salariul median în România este 4.500 de lei, în același timp salariul minim net este 2 574 lei, ceea ce depășește recomandarea UE. „Așa că dacă sindicatele vă spun că suntem sub limita aceasta, cifrele contrazic acest lucru, ba chiar sunt zone cum sunt construcțiile unde procesul este net în favoarea salariului minim.... Noi în ultimii 10 ani am devansat prin salariul minim creșterea de productivitate”, arată Vosganian.

Productivitatea

Vosganian afirmă că premierul României se găsește într-o situație foarte delicată, pentru că dacă nu majorează salariul minim va avea o mare problemă cu sindicatele, iar, pe de altă parte, dacă îl crește va avea o mare problemă cu el însuși.

„Anul acesta avem de asemenea o necorelare, salariul a crescut mai mult decât productivitatea și dezechilibrul s-a agravat. Mai mult, lupta sindicatelor poate că a fost simbolică, creșterea la 4.300 și ceva de lei a salariului minim, socotind modul în care se impozitează salariile, va duce la câteva zeci până într-o sută de lei creșteri. Dacă vor cu adevărat să majoreze salariul minim, pot să-l lase cum este, dar să mărească partea care este neimpozabilă și atunci la același salariu minim oamenii vor lua mai mulți bani”, spune Vosganian.

În opinia lui, dacă premierul și Guvernul decid să majoreze salariul minim, atunci lovitura de imagine va fi mai grea decât a Curții Constituționale care a respins legislația magistraților, pentru că toată construcția bugetară a plafonării salariilor și pensiilor pe 2026 va fi caducă.  

„Atunci toată strategia aceasta de reechilibrare nu va mai putea exista și probabil după părerea mea Guvernul nu va putea să funcționeze dacă va ceda în ceea ce privește salariul minim. Personal, cred că aici patronatele au un punct de vedere corect, este drept că HG 35/2025 stabilește o modalitate de calcul a salariului minim care obligatoriu trebuie să crească după părerea lor, dar economia nu mai poate suporta o nouă creștere de salarii, pentru că, potrivit FMI, anul acesta și în 2026 vom avea parte de stagnare economică, în condiții de inflație cu două cifre, ceea ce ne duce către o crispare economică la care dacă mărești salariul minim care va duce la majorarea tuturor salariilor vor apărea probleme mari în economie”, susține Vosganian.

Poziția BNS

Existența unui mecanism de calcul pentru salariul minim a fost timp de mai mulți ani una din recomandările de țară făcute României de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European. Formula de calcul adoptată prin HG 35/2025 este una care leagă evoluția salariului minim de productivitatea muncii și de rata inflației, se arată într-un document al Blocului Național Sindical (BNS).

O astfel de legătură este instituită de convenții internaționale și este recunoscută ca fiind firească din punct de vedere al unei economii sănătoase. Convenția OIM nr. 131 din 24 iunie 1970 privind fixarea salariilor minime, convenție ratificată de România prin Decretul 83/1975 prevede: ”Elementele care se iau în considerare pentru a determina nivelul salariilor minime vor cuprinde, pe măsura posibilităților și ținându-se seama de practica și condițiile naționale, următoarele aspecte:

- nevoile lucrătorilor și ale familiei lor fată de nivelul general al salariilor în țară, costul vieţii, prestaţiile de securitate socială şi nivelele de trai ale altor grupuri sociale;

- factorii de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care exista pentru a realiza şi a menține un înalt nivel de folosire a forţei de muncă.”

Ulterior Directiva Europeană 2022/2041 instituie același tip de factori ce ar trebui avuți in vedere la stabilirea salariului minim, respectiv: un factor care să reflecte menținerea puterii de cumpărare și un factor de ordin economic care să reflecte performanța economică generală.
‍

„Prin formula adoptată România a respectat integral aceste cerințe legând in mod direct salariul minim de rata inflației (ca element de cost al vieții) și de productivitatea muncii (ca factor ce reflectă evoluția economiei). Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în întregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat, convenției OIM 131/970. Nimeni nu a contestat această formulă atunci când ea a fost adoptată, tocmai pentru faptul că ea e de necontestat din punct de vedere economic. Indiferent că Directiva 2022/2041 va rămâne sau nu, principiile economice rămân, la fel ca și angajamentele asumate prin ratificarea Convenției OIM 131 / 1970”, precizează BNS.

Calculele BNS

În ianuarie 2025 salariul minim brut a crescut cu 9,45% față de finalul anului 2024, în condițiile în care creșterea nominală a productivități muncii se estimează că va fi superioară (9,9%)1. Rata inflației în primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%, iar cea anuală este estimată la 10%, cel mai probabil.

În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar din 2026 avem alte măsuri de austeritate (majorări de taxe și re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026), efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane).

Înghețarea salariului minim înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi afectată profund în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024.

„Înghețarea salariului minim nu are nici un fundament cu excepția faptului că așa se dorește politic”, susțin reprezentanții BNS.

Decizie pentru 1,8 milioane salariați

La data de 16 octombrie 2025, existau 849.480 de salariați încadrați cu salariul minim de 4050 lei, iar alți aproximativ un milion de salariați se află în intervalul 4.050 – 4.325, ceea ce înseamnă că o creștere a salariului minim de la 4.050 la cel puțin 4.325 ar contrabalansa politica inflaționistă a României din 2025 (cu o rată a inflației triplă față de media UE), și ar compensa și astfel proteja 1,8 milioane de salariați.

În sectorul bugetar doar aproximativ 77.000 de salariați sunt încadrați cu salariul minim, ca urmare efectul direct net al creșterii salariului minim asupra bugetului general consolidat este fără îndoială unul pozitiv.

„În 2024, 46% din valoarea adăugată creată la nivelul întregii economii românești a fost distribuită către salariați sub forma remunerării angajaților (salarii, impozit și contribuții sociale pe muncă), în condițiile în care media europeană a fost de 53,2%, ceea ce înseamnă că diferența de 8 puncte procentuale din valoarea adăugată creată față de media europeană, rămân la dispoziția mediului economic, respectiv a angajatorilor. Având în vedere cele de mai sus considerăm că salariul minim brut pentru 2026 ar trebui să crească cel puțin la nivelul rezultat din aplicarea formulei. Aplicarea acestei formule indică faptul că pentru 2026 salariul minim ar trebui sa crească cel puțin la nivelul de 4325 lei”, se menționează în documentul BNS.

‍