Industria ospitalității cere reducerea cu cel puțin 5% a taxelor pe salarii, altfel investițiile vor fi puse pe „hold”

În condițiile în care efectele modificărilor fiscale intrate în vigoare de la 1 august, corelate cu creșterea prețului la energia electrică, se fac tot mai mult simțite, companiile din industria ospitalității încep să-și facă calcule pentru următoarele luni, inclusiv pentru anul viitor, care se anunță cel puțin la fel de dificil.

Fără o reducere de cel puțin 5% a taxelor și impozitelor pe zona de salarii, va fi greu să se mai facă investiții în sector, mai ales că din ianuarie 2026 vin alte majorări de taxe și impozite, iar prețul la energia electrică a crescut. Mulți antreprenori vor fi nevoiți să recurgă la concedieri sau chiar să renunțe la afacere, avertizează reprezentanții  Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).

Blocaj

Corina Macri, vicepreședinte Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), afirmă că majorarea salariului minim brut de anul viitor nu poate fi susținută de firme. Oricum despre investiții nici măcar nu se mai poate vorbi pentru o vreme în noul context.

„Este o mare problemă pentru economia românească la acest moment, dacă nu suntem conștienți că această mărire artificială a salariului minim va atrage o blocare a economiei reale. Am făcut niște calcule,  o astfel de creștere va bloca de fapt clar economia în anul viitor. Avem nevoie de o reducere, pentru că ea corelează cu celelalte impozite, cu creșterea fiscalității care dăunează grav. Avem nevoie de o reducere de cel puțin 5% în zona salariilor pentru a putea merge anul viitor într-o relație corectă”, a declarat pentru Termene.ro Corina Macri.

Pe măsură ce se apropie sfârșitul de an îngrijorarea antreprenorilor este tot mai mare, mai ales că 2026 va debuta cu un nou pachet de modificări fiscale. Nu este exclusă nici o eventuală majorare de TVA, mai ales că aceasta este de 11%, în prezent, față de 21% cota standard de TVA.

În acest context, mulți iau în calcul chiar măsuri extreme: închiderea activității.

„Din octombrie, după ce s-au reașezat costurile și au venit facurile la energie cu peste 36% mai mari, deja oamenii își pun problema dacă pot la nivelul anului viitor să mențină ce au anul acesta și dacă nu să recurgă la concedieri. Chiar sunt colegi care vor să închidă business-ul, ceea ce este un pericol pentru antreprenoriatul local”, arată Corina Macri.

Fiscalitatea, o necunoscută

Reprezentantul FPIOR mai spune că modificările fiscale din ultima vreme țin pe loc antreprenorii români, care nu-și mai permit să facă investiții.

„Probabil marile lanțuri care nu au legătură cu industria românească vor merge mai departe, însă antreprenoriatul local care ține turismul la nivel național credem că va avea probleme serioase”, avertizează Corina Macri.

Chiar dacă în prima parte a anului rezultatele au fost bune, cu cât ne apropiem de finalul de an îngrijorarea crește, fiind așteptată o încadrare a business-urilor pe un trend descendent.

„Noi vrem să creștem, să ne dezvoltăm, dar ne trag în urmă foarte mult aceste modificări fiscale și nu știm dacă vom clarifica cu fiscalitatea. Aceasta este singura penumumbă în industrie, fiscalitatea, costurile fantastic de mari cu energia și dacă vom reuși să stabilizăm aceste costuri neprevăzute credem că vom merge în linie crescătoare”, precizează Corina Macri.

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este cea mai mare organizație națională din domeniu, care reunește peste 1.000 de companii și reprezintă 26 de județe ale țării, plus municipiul București, 29 de patronate și peste 30 000 de angajaț

Salariul minim

Majorarea salariului minim brut ar trebui să aibă loc de la 1 ianuarie 2026, potrivit angajamentelor luate de România față de Bruxelles. Astfel, conform angajamentelor asumate prin directiva care stabilește salariul minim european, scenariile privind creșterea veniturilor presupun următoarele praguri: nivelul minim - 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar - 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim - 52% din salariul mediu brut (4.773 lei). Dacă niciuna din aceste variante nu este aleasă, se poate recurge la un alt procent cuprins între 47% și 52%.

Tanspunerea directivei europene cu privire la salariul minim european s-a realizat prin promulgarea unei legi inițiate de Ministerul Muncii, actul normativ fiind adoptat în noiembrie 2024.

Premierul a anunțat, însă, miercuri, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, că, potrivit analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și în 2026 la nivelul din acest an. Decizia finală urmează să fie luată până la sfârșitul lunii.

În prezent, salariul minim pe economie este de 4.050 de lei, în urma majorării de la 1 ianuarie 2025, măsură care a vizat circa 1,8 milioane de români.

‍