Legislația „dubioasă” a dus la explozia firmelor inactive din România. Ce spun antreprenorii

Alexandru Nazare declara în urmă cu aproape o săptămână că România are aproape 700.000 de companii active fără cont bancar, după care ulterior a revenit asupra cifrei: 500.000 de firme, dintre care 300.000 sunt „în adormire” de cinci ani.

„Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă, iar multe dintre acestea au datorii cumulate de peste 1,7 miliarde lei către stat (…) „Ponderea companiilor care nu au relaţii cu nicio bancă şi nu fac niciun rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic aproape jumătate din companiile active nu au un card bancar.”, a declarat pe data de 13 august ministrul.

Peste câteva zile, acesta revine într-o postare pe Facebook cu alte cifre legat de firmele inactive - cu vreo 200.000 mai puțin - care creează competiție neloială pentru antreprenorii care muncesc şi „își plătesc taxele la zi”.

Legislație „dubioasă”

Marcel Vulpoi, co-fondator al firmei Vulpoi & Toader Management (VTM) – companie lider de piață pe segmentul de servicii integrate de contabilitate şi consultanță de business, spune că numărul mare de firme inactive este cauzat de lipsa unor sancțiuni serioase pentru cei care își abandonează firmele.

”Din păcate, noi avem o legislație foarte dubioasă când vine vorba de intervenție și firme inactive. O grămadă de firme sunt inactive, de fapt sunt abandonate, acesta este termenul corect. Mulți au abandonat societățile fără să facă minima diligență să le închidă. Nu există sancțiuni semnificative pe această direcție”, a declarat pentru Termene.ro Marcel Vulpoi, care este și vicepreședinte al Uniunii Patronatului Român (UNPR).

Pe de altă parte, acesta recunoaște că numărul mare de modificări fiscale din ultima vreme a luat pe nepregătite pe mulți antreprenori.

„După valul antreprenorial, în care toată lumea era stimulată să facă afaceri, acum cumva e un setback, dar destul de violent. Nu există ideea aceasta de dialog, problema mare este că nu se calculează impactul unor măsuri. Adică se calculează pur și simplu prin prisma banilor pe care trebuie să îi aducem suplimentar la buget și nu al impactului macroeconomic, cum este afectat sectorul sau sectoarele direct impactate de măsurile respective”, spune omul de afaceri.

Cash-ul la putere

Florin Duma, președintele IMM România, un antreprenor cunoscut din Prahova cu afaceri în domeniul construcțiilor, afirmă că el nu crede că atât de multe firme din România nu au cont bancar.

„Faptul că jumătate din companiile active nu au cont bancar nu cred că este real. Corect poate ar fi fost: jumătate din companiile active nu utilizează în mod frecvent un cont bancar. Asta se poate întâmpla, în rest, este de discutat... (...) poate sunt 700 000 de firme care nu operează prin bancă, ceea ce este cu totul altceva”, a declarat pentru Termene.ro Florin Duma.

În opinia lui, acest lucru este posibil, în special, în cazul microîntreprinderilor sau când vorbim de „tot felul de magazinașe care lucrează doar cu cash.”

Concurență neloială

În același timp, reprezentanții IMM România atrag atenția cu privire la practicile de prestare a serviciilor fără înregistrare fiscală, care produc pierderi semnificative la bugetul de stat și generează o concurență neloială în piață. Fenomenul se manifestă în sectoare precum Transporturi, Service și reparații auto, HoReCa, Construcții sau Servicii de înfrumusețare corporală.

Patronatul a făcut publice o serie de propuneri de măsuri de relansare economică. Astfel, fiecare sector are un proiect propriu de stopare a prestărilor nefiscalizate, adaptat specificului domeniului, obiectivul fiind eliminarea concurenței neloiale, creșterea gradului de conformare fiscală, protejarea consumatorilor prin asigurarea calității și siguranței serviciilor.

Propunerile IMM România privind măsurile de relansare economică au ca scop să ajute firmele, în contextul în care Guvernul Bolojan a mărit fiscalitatea pentru mediul de afaceri, nefiind luată nicio măsură de sprijin pentru antreprenori, după cum susțin membrii patronatului. Printre acestea se numără reducerea sarcinilor administrative, debirocratizarea, digitalizare sau stoparea de prestări de servicii de către entități neînregistrate fiscal.

„România are nevoie de măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, creștere economică realizându-se cu inițiative de relansare economică, nu cu creșteri de taxe și impozite”, susțin reprezentanții patronatului.