În 2023, 83,5 % dintre proaspeții absolvenți din UE erau angajați, ceea ce reprezintă o creștere de 1,1 puncte procentuale față de 2022 (82,4 %). Absolvenții recenți sunt persoane cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care și-au finalizat studiile în ultimii 1-3 ani la niveluri de învățământ mediu sau terțiar. Cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă au fost înregistrate în Italia (67,5 %), Grecia (72,3 %) și România (74,8 %).
Creșterea din ultimul deceniu
În ultimii 10 ani, s-a înregistrat o creștere a ratei de ocupare a absolvenților recenți. În 2013, rata a fost de 74,3% și a crescut constant de atunci. Excepția a fost anul 2020 afectat de pandemie (78,7 %), când s-a observat o scădere de 2,3 puncte procentuale în comparație cu 2019 (81,0 %).
Ratele de ocupare a forței de muncă în rândul proaspeților absolvenți care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare în UE, % din proaspeții absolvenți cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, în funcție de nivelul de instruire, 2013-2023.
În 2023, s-a înregistrat un decalaj de 9,6 puncte procentuale în ceea ce privește rata de ocupare a proaspeților absolvenți de învățământ terțiar (87,7 %) în comparație cu cei cu studii medii (78,1 %).
România nu stă bine
Cea mai mare rată de ocupare a forței de muncă în rândul proaspeților absolvenți din Malta
Rata globală de ocupare a forței de muncă în rândul proaspeților absolvenți a fost de 80 % sau mai mare în 22 de țări ale UE. Malta a condus cu 95,8 %, urmată de Țările de Jos (93,2 %) și de Germania (91,5 %).
Cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă au fost înregistrate în Italia (67,5 %), Grecia (72,3 %) și România (74,8 %).
