Majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2026 în HoReCa și turism. Cine pierde și cine câștigă dintre companii, stat, angajați și clienți

Cel mai avantajat rămâne statul, care mai strânge ceva bani la buget, fără să țină seama de situația în care se află firmele din sector, multe dintre ele intrate sau pe cale să intre în faliment, din cauza contextului defavorabil, pornind de la majorarea de taxe și impozite și până la modul în care au fost acordate voucherele de vacanță.

În plus, există o competiție mare pe piață, mai ales din partea unor platforme internaționale care joacă după alte reguli decât cele din România, afectând serios activitatea operatorilor prezenți pe piața locală.

Majorări la toată lumea

Adrian Voican, vicepreședinte al Asociaţiei Naţionale a Agențiilor de Turism – ANAT și proprietarul Bibi-Touring Tourvice, susține că majorarea salariului minim brut, începând de anul viitor, îi obligă pe angajatori să mărească leafa și celorlalți salariați, pentru că altfel se va ajunge la situații care nu sunt tocmai în regulă.

„Sigur că statul e viclean, în ce sens? Dacă ai mărit salariul minim, nu doar cei care au salariul minim vor pune presiune, ci va fi o împingere pe toată scara, de la cel mai mic până la cel mai scump angajat să crească. Se ajunge ca o femeie de serviciu, să zicem, cu minim pe economie să aibă același salariu ca un angajat care a absolvit o facultate, de exemplu, în domeniul turismului – un agent de turism, ceea ce nu este sustenabil pur și simplu”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Voican.

Vice președintele ANAT afirmă că este tot mai greu să fii competitiv în domeniul ospitalității. Pe de o parte, vorbim de cote diferite de TVA – 11% pentru hoteluri și 21% pentru agențiile de turism, iar, pe de altă parte,  există și o concurență puternică din partea platformelor internaționale care lucrează cu unități necalificate.

„Competiția este atât de mare, iar noi ne batem inclusiv cu platformele internaționale care nu respectă regulile din România, care lucrează și cu unități neclasificate și mă refer la proprietăți. Noi trăim într-o societate în care totul trebuie să fie ultra reglementat și intrăm în competiție cu entități care nu se supun nici cât negru sub unghie reglementărilor din România care sunt valabile pentru muritorii de rând”, arată Voican.

Majorare pentru toți

Vicepreședintele ANAT afirmă că majorarea salariului minim brut este mai degrabă un mecanism simplu și rudimentar prin care statul urmărește creșterea veniturilor la buget, fără să țină cont de presiunea pusă pe angajatori.

„Eu cred că a fost un mecanism absolut simplu și rudimentar de a forța creșterea veniturilor la stat, pentru că cea mai mare taxare în România în acest moment este pe muncă. Sunt foarte mulți cei care au salariu minim pe economie,  statul român pune presiune prin lege să crească salariul minim fără să-l intereseze dacă e sustenabil sau nu”, susține Adrian Voican.

Până la urmă este vorba de un calcul simplist, regula de trei simplă, arată acesta. Să zicem că se mărește salariul minim cu 100 de lei, 45 de lei sunt taxe la stat, iar dacă punem la socoteală cei peste 1,1 milioane de români cu minim pe economie, aceasta înseamnă o anumită sumă încasată la buget.

„Vor crește atât și vor aduce atâția bani la stat, aceasta este tot ce-i interesează, nu că sunt companii care dau faliment sau că lucrează cu salariile acestea de minim pe economie și nu mai pot fi susținute – plătite salariile, că nu mai cumpără clienții servicii deloc”, spune Adrian Voican.

Companiile nu-și mai permit încă o majorare

În același timp, acesta atrage atenția că multe business-uri au probleme și nu-și pot permite această majorare.  Iar dovada că lucrurile au crescut nesustenabil este mulțimea de firme care au intrat și intră complet în faliment, în ultima vreme, pentru că nu mai sunt sustenabile, arată vicepreședintele ANAT.

„Este un mecanism etatist din epoca în care statul conduce economia dictatorială care nu ar trebui să funcționeze așa.  Ar trebui să funcționeze în măsura în care business-urile pot susține salariul minim și dacă statul vrea să facă asta, să o facă la el în grădină, unde este angajator, în domeniul public, unde el dă salariile, el plătește taxele, el le colectează. Nu poate să dicteze asta în domeniul privat, fără studii de impact, fără studii reale doar așa să vadă cât de tare țipă industria, domeniul privat”, precizează Voican.

Negocieri

Majorarea salariului minim brut pe economie aduce la masa discuțiilor sindicate, patronate şi reprezentanţi ai Guvernului. Aceștia s-au reunit, luni după-amiază,  la Ministerul Muncii, tema discuțiilor fiind creșterea salariului minim pe economie pentru 2026. Negocierile continuă, însă.

Potrivit informațiilor vehiculate în presă, sindicatele au propus o creștere salarială de 300 lei până la 4.350 lei. De cealaltă parte, patronatele fie nu au dorit însă majorarea, fie ar fi de acord cu adoptarea unui nivelul minim potrivit calculelor reieșite din prevederile legale. Acesta ar fi 4.319 lei, iar cel maxim este de 4.778 lei.

În prezent, salariul minim pe economie este de 4.050 de lei, în urma majorării de la 1 ianuarie 2025, iar de acesta beneficiază aproximativ 1,1 milioane de români.