Patronii cer alți 150.000 de muncitori străini pentru 2026. „Dacă apelezi la ei înseamnă că nu există altă soluție pe plan local”

Autoritățile ar avea în vedere, însă, o cu totul altă variantă, după câte se pare, și aceasta ar viza reducerea contingentului, din cauza creșterii șomajului.

Cum în ultimă vreme numeroase companii au avut probleme, recurgând la concedieri, iar altele au intrat în faliment, măsură ar putea să pară justificată.

Pe de altă parte, nici nu putem ignora faptul că există destui români care în contunuare pleacă la muncă în străinătate, deci clar există deficit.

Presiune pe firme

Unul din sectoarele cu cei mai mulți salariați străini este HoReCa, ca de altfel și construcțiile.

Adrian Voican, vicepreședinte al Asociaţiei Naţionale a Agențiilor de Turism – ANAT și proprietarul Bibi-Touring Tourvice, spune că fără muncitorii străini sectorul s-ar descurca foarte greu, pentru că oferta la intern este redusă, românii preferând să lucreze în străinătate.

„Autoritățile au puțină dreptate aici în sensul că vor apărea disponibilizări dacă sigur se închide firma sau se micșorează firma, nu trebuie să fie de tot, poate să fie în recesiune și să trebuiască să facă disponibilizări în încercarea de a supraviețui. S-ar putea să nu mai fi așa de mare presiune pe aducerea de angajați din străinătate, pe de o parte. Dar pe de cealaltă parte, românii pleacă din țară să lucreze afară, dacă economia de aici este pusă sub presiune”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Voican.

Dacă la începutul anului rata șomajului era de 5,5%, până la finele anului ea ar urma să urce la 6%, potrivit estimărilor Institutului de Statistică, iar în 2026 să se mărească la 6,1%, conform Comisiei de Prognoză. În cifre, aceasta s-ar traduce astfel: o jumătate de milion de români fără loc de muncă.

Integrare dificilă

Vicepreședintele ANAT afirmă că până la urmă statul nici n-ar trebui să impună un contingent, pentru că vorbim de o piață liberă. Oricum, adevărul este că integrarea acestor lucrători este destul de dificilă, după lasă să se înțeleagă Voican.

„Dacă vrei să aduce angajați mai buni, mai calificați, mai muncitori din străinătate, să fii liber să o faci. De ce să pui o barieră din aceasta protecționistă? Trebuie să fie o competiție, altfel vei găsi poate angajați mai slabi și mai scumpi, pentru că n-ai de unde să îi iei și iarăși este o presiune pe competitivitatea turismului. Oricum este foarte greu. Dacă apelezi la străini, este barieră de limbă, de cultură, barieră birocratică, ai multe bariere și multe posturi”, precizează Voican.

Reprezentantul ANAT mai arată că faptul că firmele din turism apelează la lucrătorii din străinătate demonstrează că nu există altă variantă, oferta internă fiind inexistentă.

„Dacă totuși oamenii apelează la această variantă, care nu este deloc una la îndemână, înseamnă că nu au o altă soluție pe plan local. A interzice importul de forță de muncă străină nu va produce mai multă forță de muncă locală calificată”, susține Voican.

Industria ospitalității include peste 35.000 de firme și acoperă undeva la 400.000 de locuri de muncă, directe și indirecte, potrivit datelor din piață.

Majorarea contingentului

În urmă cu câteva zile, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) și IMM România și-au arătat susținerea pentru majorarea contingentului de lucrători străini pentru anul 2026 la 150.000 de noi avize de muncă, față de 100.000, cât este în prezent.

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România (PIFMR) consideră că este necesar să fie ajustat contingentul de lucrători străini pentru 2026, în funcție de cererea reală din piață și să fie introduce mecanisme flexibile, ca pași esențiali pentru menținerea competitivității României și continuitatea activităților economice. Poziția este susținută și de IMM România./

„Această poziție reflectă realitățile actuale ale pieței muncii din România și răspunde nevoii acute de forță de muncă resimțite în numeroase domenii economice: construcții, HoReCa, transporturi, agricultură și servicii. În anul 2025 contingentul stabilit de Guvern a fost de 100.000 de lucrători, însă cererea reală a depășit semnificativ această limită: peste 230.000 de cereri de avize de angajare au fost depuse până în luna octombrie, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări”, arată reprezentanții IMM România.

Astfel, până în luna octombrie 2025, IGI a emis 78.016 avize de muncă, restul cererilor fiind în așteptare din lipsă de contingent sau din cauza întârzierilor generate de reanalizarea dosarelor respinse la începutul anului.

Necesar de trei ori mai mare

Guvernul a aprobat pentru anul 2025 un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţa forţei de muncă din România, fiind al treilea an în care se menține cota la acest nivel, în ciuda solicitărilor venite din partea angajatorilor de a mări numărul muncitorilor non-UE. Potrivit datelor din piață, necesarul ar fi undeva la 250 000 de muncitori străini, cel puțin.

Contingentul nu se referă la lucrători români sau cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene sau ai statelor membre ale Spaţiului Economic European sau al Comunităţii Helvetice a Elveţiei.

„Se menţine cota de aproximativ 100.000, aşa cum a fost aprobată şi în ultimii trei ani. La data de 12 decembrie 2024 erau active 146.387 de astfel de contracte individuale de muncă ale salariaţilor cetăţeni ai unor state din afara Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European, dintre care 94.155 contracte individuale de muncă nou încheiate”, declara în ianuarie Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului la acel moment.

Cei mai mulți muncitori străini provin din state precum Nepal, Italia, Turcia, Sri Lanka, un sfert dintre ei lucrând în București.