România este una dintre țările UE în care a scăzut utilizarea mașinilor electrice raportată la parcul auto național

În Uniunea Europeană, Suedia a fost lider în utilizarea surselor regenerabile de energie în transport, fiind singura țară care a depășit deja obiectivul pentru 2030, cu o pondere de 33,7%. Pe locul al doilea s-a clasat Finlanda (20,7%), urmată de Țările de Jos (13,4%) și Austria (13,2%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în Croația (0,9%), Letonia (1,4%) și Grecia (3,9%). Datele reies dintr-un raport al Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

România, printre țările cu cele mai mari scăderi

Dacă unele state membre au înregistrat progrese semnificative, România s-a situat printre țările care au regresat în ceea ce privește utilizarea energiei regenerabile în transport.

Țara noastră a avut o scădere de 0,9 pp între 2022 și 2023, una dintre cele mai mari din UE, alături de Letonia (-1,7 pp) și Croația (-1,5 pp). În contrast, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Suedia (+4,9 pp), Austria și Portugalia (ambele +2,5 pp).

În anul, 2023, parcul auto al României a depășit 8 milioane de autoturisme, dintre care 39.271 erau vehicule pur electrice, reprezentând aproximativ 0,48% din totalul autoturismelor înmatriculate.

În ceea ce privește înmatriculările de autoturisme noi, vehicule electrice au înregistrat o creștere semnificativă. În primele 11 luni ale anului 2023, cota de piață a mașinilor electrice noi a atins 10,67% din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi.

În 2022, parcul auto al României a depășit 8 milioane de autoturisme, dintre care aproximativ 25.000 erau vehicule electrice, reprezentând circa 0,31% din totalul autoturismelor înmatriculate.

În ceea ce privește înmatriculările de autoturisme noi, vehiculele electrice au înregistrat o creștere semnificativă. În 2022, cota de piață a mașinilor electrice noi a atins 9,1% din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi, în creștere față de anii anteriori.

Ce a fost în 2024

2024, parcul auto electric din România a continuat să crească, ajungând la un total de 54.471 de vehicule electrice înmatriculate până la 31 decembrie. Dintre acestea, 49.594 erau autoturisme, 1.681 autovehicule de transport mărfuri, 1.503 autobuze și microbuze, 1.652 motociclete, 20 de autotractoare, 13 vehicule pentru scopuri speciale și 8 mopede.

Comparativ cu anul precedent, numărul de autovehicule electrice a crescut cu 27%, de la 40.286 de unități în 2023 la 51.230 de unități în 2024. Această creștere a fost influențată de versificarea gamei mașini electrice disponibile pe piață și de interesul tot mai mare al consumatorilor români pentru vehiculele ecologice.

În ceea ce privește înmatriculările de autoturisme noi, vehicule electrice au înregistrau cotă de piață de 6,5% în 2024, în scădere față de 10,7% în 2023. Această scădere poate fi atribuită reducerii subvențiilor guvernamentale pentru achiziția de vehicule electrice și a așteptărilor consumatorilor privind lansarea unor noi modele. Dacia Spring a rămas cel mai popular model lectric în România, cu un total de 17.947 de unități înmatriculate până la sfârșitul anului 2024. Alte modele populare includ Tesla Model 3 și Tesla Model Y.

Cauzele scăderii

România se confruntă cu mai multe obstacole în tranziția către un transport mai sustenabil, printre care:

• Dependența ridicată de combustibilii fosili – În România, transportul rutier este dominat de vehicule care funcționează pe bază de benzină și motorină, cu o adoptare lentă a combustibililor alternativi precum biocombustibilii sau hidrogenul.
• Infrastructura deficitară pentru vehicule electrice – Deși numărul stațiilor de încărcare pentru mașinile electrice a crescut, rețeaua este insuficient dezvoltată, în special în afara marilor orașe, descurajând utilizarea vehiculelor electrice.
• Lipsa unui sistem bine pus la punct pentru biocombustibili – În timp ce alte state europene au investit puternic în integrarea biocombustibililor în transportul public și privat, România rămâne în urmă din cauza unei legislații neclare și a unei capacități reduse de producție internă.
• Întârzieri în implementarea politicilor de sustenabilitate – Strategiile naționale pentru reducerea emisiilor de carbon și creșterea utilizării surselor regenerabile de energie în transport nu au fost implementate eficient, iar măsurile existente sunt insuficiente.