Producătorii de vinuri exportă uneori chiar și la prețuri mai mici decât din România. „Situația este una caracteristică pentru multe IMM-uri”

La vinuri, de exemplu, pur și simplu exportăm „prețuri”, susține reprezentantul unui producător cunoscut din Dealu Mare, care recunoaște că de multe ori firmele românești își vând marfa mai ieftin în afară decât la intern. Cât despre rentabilitate, nici nu se mai pune problema în aceste condiții.

Ceea ce se întâmplă în sectorul viticol este valabil și în alte domenii, din păcate, în care există antreprenorii „vocaționali”, care nu au în spate niciun plan serios de afaceri.

Prezența timidă a companiilor românești la extern duce la majorarea deficitului balanței comercial, în creștere cu 24,5% în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2024. În timp ce exporturile au înregistrat o creștere modestă, de doar 0,5%, importurile au crescut cu 6%.

Decizie greu de înțeles

Marcel Vulpoi, co-fondator al firmei Vulpoi & Toader Management (VTM), companie lider de piață pe segmentul de servicii integrate de contabilitate şi consultanţă de business și coproprietar al producătorului de vinuri Gramofon, spune că există companii care pur și simplu aleg să-și exporte marfa chiar dacă economic nu se justifică.

„Din multe puncte de vedere, în domeniul vinului, de exemplu, exportăm prețuri. Aici este marea problemă, pentru că în momentul în care exporți preț, nu prea are loc nicio discuție economică....Eu vreau să dau un produs pentru că este bun, nu pentru că este ieftin, aceasta trebuie să înțelegem, restul discuțiilor sunt nesemnificative. În momentul în care vindem doar preț nu putem să ne poziționăm serios pe piața internațională.....de ce să vinzi așa?”, a declarat pentru Termene.ro Marcel Vulpoi.

Tot el spune că există și firme care pur și simplu preferă să scape de produsele realizate, cu toate că ies pe pierdere. ”Unii vând că să scape de ele, de exemplu, la vin, se ajunge la un preț de doi dolari pe sticlă. Nu mai are rost, ce calcule să mai faci de rentabilitate?”, arată antreprenorul.

În 2024, producția internă de vin a fost de la 3,7 milioane hectolitri, în scădere cu circa 20%, față de anul anterior, potrivit unui raport al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV). Din aceste volume, doar undeva la 10% ajunge la extern.

IMM-urile, exporturi firave

Costin Lianu, președintele Asociației Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX), declara recent pentru Termene.ro că România duce lipsă de o strategie națională coerentă de export, în absența unui sistem de sprijin pentru IMM-uri. El evidenția necesitatea unor „incubatoare de export” care să ajute firmele mici să pătrundă pe piețele internaționale.

Astfel, deși IMM-urile, deși reprezintă peste 82% din total, participă marginal la comerțul exterior: 1,16% fac exporturi și 3,47% importuri.

Microîntreprinderile domină numeric, dar doar 0,62% dintre ele exportă. Firmele mari, deși sub 0,1% din total, sunt cele mai active în schimburile internaționale: 58% exportă și 82% importă.

În prezent, exporturile României sunt dominate de multinaționale, în timp ce majoritatea IMM-urilor rămân orientate spre piața internă. Această situație contribuie la dezechilibrul balanței comerciale și evidențiază nevoia urgentă de politici publice care să sprijine internaționalizarea IMM-urilor.

În 2024, doar 1,02% din cele 482.630 de firme din România au realizat exporturi, iar 2,99% importuri, conform datelor obținute din platforma Termene.ro. Deficitul comercial a atins anul trecut 33 miliarde de euro.

Deficit comercial în creștere

În primele patru luni din acest an, deficitul balanței comerciale a crescut cu 24,5%, comparativ cu perioada similară din 2024, potrivit datelor publicate pe data de 10 iunie 2025, de către Institutul Național de Statistică (INS).

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2025, exporturile au înregistrat o creștere modestă, de doar 0,5%, pe fondul unor importuri mai mari cu 6%, ceea ce a accentuat dezechilibrul comercial.

În aceste condiții, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) s-a ridicat la 11,6 miliarde de euro, cu 2,28 miliarde de euro mai mult față de aceeași perioadă din 2024, când era atins un nivel de aproximativ 9,3 miliarde de euro.

În comerțul internațional al României cea mai mare pondere o au mașinile și echipamentele de transport – 46,5% din exporturi și 35,2% din importuri, alte produse manufacturate – 27,7% la export și 27,9% la import.

În 2024, exporturile FOB ale României au totalizat peste 92,69 de miliarde de euro în 2024, iar importurile CIF au depășit 126,08 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit al balanței comerciale de peste 33,39 miliarde de euro, potrivit datelor INS.

Comparativ cu 2023, deficitul a fost mai mare cu peste 4,42 miliarde de euro (+15,3%) . Exporturile s-au redus cu 0,4%, iar importurile s-au majorat cu 3,3%, față de 2023.