Reacții la măsurile Bolojan. Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital și ROPEA: Vor influența încrederea antreprenorilor locali, unde am putea vedea o abordare mai defensivă, cu investiții, proiecte și extinderi amânate
Guvernul va adopta trei pachete de măsuri în următoarele luni pentru reducerea deficitului bugetar. Echipa editorială Termene.ro a solicitat reacții din mediul de business la măsurile Bolojan pentru a reda vocea antreprenorilor și a companiilor.
Cel mai mare impact al măsurilor anunțate ar putea fi resimțit la nivelul încrederii antreprenorilor locali, care ar putea amâna investiții și extinderi, atrage atenția Andrei Gemeneanu, cofondator și managing partner Morphosis Capital și președinte al asociației reprezentantive pentru private equity și venture capital în România (ROPEA).
„ Cred că impactul va fi resimțit în special în încrederea antreprenorilor locali. Orice semnal că regulile jocului se pot schimba brusc determină o abordare mai defensivă: investiții amânate, proiecte revizuite, strategii de expansiune puse în așteptare. Pe termen scurt, acest tip de incertitudine afectează exact zona pe care ne dorim să o dezvoltăm, adică economia antreprenorială”, a declarat Andrei Gemeneanu pentru Termene.ro.
Reprezentanții mediului de business înțeleg de cele mai multe ori nevoia ca statul să vină cu măsuri în fața unui deficit bugetar ridicat, însă atrag atenția că acestea vin cu un cost și, mai ales, că trebuie corelate cu un plan de dezvoltare.
„Abordarea guvernului este una pragmatică, în contextul deficitului bugetar ridicat, însă vine cu un cost de încredere pentru mediul privat. Orice reformă accelerată, mai ales în zona fiscală, ar trebui făcută cu o comunicare clară. Pentru investitori, stabilitatea este esențială. E firesc să existe măsuri de ajustare bugetară, dar ele trebuie corelate cu un plan coerent de dezvoltare economică, altfel riscăm să descurajăm investițiile pe termen lung.”
În ceea ce privește industria de private equity, care numără din ce în ce mai multe fonduri și tranzacții încheiate în piața locală, lipsa de predictibilitate afectează evaluările și influențează apetitul de investiții.
„Fondurile de private equity investesc cu un orizont de 5-7 ani și e esențial să putem estima cât mai bine evoluția financiară a companiilor în care intrăm. Dacă mediul fiscal devine impredictibil, evaluările suferă și apetitul pentru investiții scade. Nu e vorba doar de cifre, ci de încredere și de coerență. Investițiile nu se retrag peste noapte, dar se pot redirecționa ușor către alte piețe mai stabile.”
Cine este Andrei Gemeneanu
Andrei Gemeneanu este cofondator și managing partner al companiei de investiții Morphosis Capital, care gestionează fondurile de growth equity Morphosis Capital Fund I și Morphosis Capital Fund II.
A lucrat timp de mai bine de 15 ani în Unilever, în Paris și Londra, unde a ajuns în poziții de top, câștigând experiență corporate, iar în 2015 s-a întors în România alături de Simona Gemeneanu, care avea experiență în M&A și finanțări, după ce a lucrat pentru Thomson Reuters și IMS Health.
Au activat o perioadă în consultanță în România și în 2017 s-au înscris la apelul Fondului European de Investiții (FEI) pentru managerii de fonduri interesați de growth equity. În același an i-au cooptat pe Dragoș Petre și Gabriela Dumitru drept parteneri în Morphosis Capital.
La începutul anului 2019, compania a lansat Morphosis Capital Fund I, cu un capital de 50 mil. euro și cu tichete de 5-10 mil. euro. Banii au venit de la FEI, Banca Transilvania și câteva family offices din Belgia și Orientul Mijlociu.
Primul fond a fost investit în șase companii: DocProcess, Medima Heallth, EMI, Cronos Med, Stay Fit Gym și Clinicile Dr. Leahu. Singurul exit integral realizat de Morphosis Capital din fondul I a fost tranzacția din 2023 prin care Regina Maria a preluat 51% din Clinicile Dr. Leahu, unde medicul Ionuț Leahu a rămas cu 49% din acțiuni.
Morphosis a mai realizat două exituri parțiale cu primul fond: Medima Health în 2022, când a intrat în acționariatul rețelei de imagistică și fondul de private equity Integral Venture Partners, respectiv un exit parțial din EMI International în 2023, când fondul de private equity Innova Capital a preluat pachetul majoritar de acțiuni.
La finalul anului 2024, Morphosis Capital a lansat oficial Morphosis Fund II, cu un capital de peste 100 mil. euro și tichete de 10-15 mil. euro. Dintre cei peste 100 mil. euro, circa un sfert din sumă a venit din bugetul alocat fondurilor de investiții din PNRR, la care s-au adăugat bani de la BERD, IFC și family offices locale și internaționale, conform ZF.
Prima tranzacție a celui de-al doilea fond Morphosis a venit la începutul anului 2024, când Morphosis Capital și fondul belgian Vybros Capital Partners au preluat pachetul majoritar de acțiuni în școala privată Mark Twain International School, înființată de Anca și Dan Macovei Vlăsceanu. Aici, Morphosis vrea să adune mai multe școli private sub umbrela Romania Education Alliance.
A doua tranzacție a venit în vara anului 2024, când Morphosis Capital, BERD și fondul regional CEECAT Capital Fund au preluat pachetul majoritar de acțiuni în retailerul alimentar La Cocoș, în ființat de antreprenorii Iulian și Gianina Nica. Acest tichet pare că va aduce și primul exit.
În iunie 2025, grupul Schwarz, proprietarul Lidl și Kauflanda ajuns la un acord pentru a prelua un pachet de 70% din acțiunile La Cocoș, într-o tranzacție în care familia Nica ar păstra 30% din acțiuni. La acest moment, tranzacția este pe masa autorităților pentru aprobare.
O particularitate a celui de-al doilea fond Morphosis este o decizie strategică de a plasa 30% din bani dincolo de România, în companii din regiunea Europei Centrale și de Est. În acest context a apărut și a treia tranzacție la începutul anului 2025, prin care Morphosis a investit în producătorul aerospațial bulgar EnduroSat.
Conform datelor Termene, Morphosis Capital SRL a avut o cifră de afaceri de aproape 4,6 mil. lei în 2024, similar cu anul anterior, un profit net de aproape 1,2 mil. lei, în scădere cu 35%, respectiv șase angajați, cu 40% mai puțini decât în 2023. Acționarii sunt Simona Gemeneanu (38%), Andrei Gemeneanu (38%), Gabriela Dumitru (12%) și Dragoș Petre (12%).
Măsurile Bolojan
Guvernul Bolojan a anunțat că vor fi adoptate în următoarele luni trei pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar excesiv, iar joi, 3 iulie, Ministerul Finanțelor a publicat documentul cu primele măsuri.
Printre acestea, regăsim reașezarea TVA pe două praguri: o cotă generală de 21% și o cotă redusă de 11% pentru medicamente, alimente, HoReCa, cărți, apă pentru irigații, lemne de foc și energie termică.
Cu mențiunea că în perioada august-octombrie 2024 vor fi monitorizate încasările din HoReCA și în funcție de rezultate se va decide ce cotă de TVA trebuie aplicată acestui sector.
TVA-ul se mărește și pentru locuințe, dar sunt câteva cazuri în care se mai poate aplica pentru încă un an de zile cota redusă de 9%.
Persoanele care au un antecontract semnat până la 1 august 2025 cu livrare până la 1 august 2026 pot să beneficieze de TVA de 9%. În cazul în care livrarea este după acel termen, TVA-ul va fi de 21%.
Pe lângă condițiile temporale există condiții care țin de imobil, pentru a beneficia de cota de 9%. Locuința nu trebuie să depășească o suprafață utilă de 120 mp și prețul de 600.000 de lei, fără TVA. Excepția de 9% se aplică și în cazul celor care vând către primării care vor transforma imobilele în locuințe sociale.
Totodată, măsurile includ creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil și produse cu conținut ridicat de zahăr, în mai multe etape, precum și suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc sau scumpirea rovinietei.
Printre măsuri, mai regăsim dublarea impozitului pe cifra de afaceri a băncilor, la 4%, înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026 și aplicarea contribuției la sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei pe lună.
Toate aceste măsuri vor intra în vigoare parțial sau integral la 1 august 2025. În același timp, guvernul a anunțat creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
În același timp, va fi modificată acordarea concediilor medicale prin stabilirea unor praguri. Spre exemplu, un angajat care este în concediu medical pentru o perioadă de până la șapte zile va primi doar 55% din salariu, comparativ cu 75%, cum este în prezent.
Măsurile ar trebui să vizeze și reforma companiilor de stat, reducerea subvențiilor, asigurarea transparenței și actualizarea unor redevențe. Momentan, documentul publicat plafonează câteva stimulente, limitează unele sporuri și reduce o serie de indemnizații.
O parte din măsurile anunțate vizează educația, mai exact reducerea drastică a bugetului pentru bursele școlare și creșterea normei didactice pentru profesori.
Te-ar putea interesa și:
Big Read. Retailul modern din România între 2008-2024: cifre, giganți și declin local
Top 50 companii românești din Iași. Cum s-a schimbat vârful clasamentului din 2008 până în 2024
Abonează-te la Business Hub
Vrei să nu ratezi nicio știre din Termene Business Hub? Abonează-te pentru a primi zilnic știri relevante la prima oră.