Această contraperformanță a României vine într-un context în care industriile de servicii din majoritatea statelor europene au fost pe un trend ascendent. Spre exemplu, Danemarca a înregistrat o creștere spectaculoasă de 15,7%, Lituania de 13,5%, iar Slovacia de 12,1%.
Deși la nivelul UE producția serviciilor a crescut modest, cu 0,2% în decembrie 2024 față de noiembrie, iar în zona euro a scăzut cu 0,3%, România a avut o evoluție oscilantă în ultimele luni ale anului. Datele arată o creștere de 1,8% în noiembrie, urmată de un avans mai redus, de 0,9%, în decembrie. Aceste fluctuații reflectă instabilitatea sectorului serviciilor, afectat de factori economici interni și externi.
Situați din UE și Zona Euro
Comparativ cu media UE, unde industriile serviciilor au înregistrat creșteri semnificative, situația României a fost marcată de scăderi în mai multe domenii-cheie:
- Transport și depozitare: la nivel european, acest sector a crescut cu 3,5%, în timp ce în zona euro avansul a fost de 1,9%.
- Servicii de cazare și alimentație publică: un avans modest de 0,8% în UE și 0,7% în zona euro.
- Informații și comunicații: un sector puternic, cu creșteri de 3,4% în UE și 3,2% în zona euro.
- Activități imobiliare: în creștere cu 1,5% în UE și 2,0% în zona euro.
- Activități profesionale, științifice și tehnice: un avans de 1,3% în UE și 1,8% în zona euro.
- Servicii administrative și de suport: în scădere cu 0,3% în UE și cu 0,7% în zona euro.
Faptul că România nu a reușit să se alinieze la aceste tendințe sugerează vulnerabilități structurale ale economiei, precum o dependență excesivă de anumite sectoare sau lipsa unor politici eficiente de stimulare a sectorului terțiar.
Cauzele scăderii
România s-a confruntat cu mai multe provocări care au contribuit la scăderea producției de servicii:
- Inflația ridicată – Costurile mai mari pentru energie și materii prime au afectat profitabilitatea firmelor din sectorul serviciilor.
- Reducerea cererii interne – Puterea de cumpărare a populației a fost afectată, ceea ce a dus la un consum mai redus de servicii.
- Probleme structurale – Lipsa forței de muncă calificate și birocrația excesivă au frânat dezvoltarea unor sectoare esențiale.
- Instabilitate politică și fiscală – Schimbările frecvente ale politicilor economice au creat un climat de incertitudine pentru investitori.
Pentru a inversa acest trend descendent, România trebuie să adopte măsuri rapide și eficiente. Printre soluțiile posibile se numără:
- Stimularea investițiilor în infrastructura digitală și logistică, pentru a sprijini industriile care au potențial de creștere.
- Reducerea poverii fiscale asupra firmelor mici și mijlocii, motorul principal al sectorului serviciilor.
- Programe de recalificare profesională, pentru a crește competitivitatea forței de muncă.
- Stabilitate legislativă și fiscală, esențială pentru atragerea investitorilor.
Dacă aceste măsuri nu vor fi implementate rapid, România risca să rămână în urma celorlalte state membre în ceea ce privește dezvoltarea sectorului serviciilor, esențial pentru creșterea economică și stabilitatea pieței muncii. Datele Eurostat sunt un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.
.png)
.png)
