Reprezentanții principalelor partide care negociază formarea viitorului Guvern ar fi ajuns la un punct comun, potrivit informațiilor vehiculate în piață, legat de aplicarea unui comision bancar pentru fiecare tranzacție. Acesta ar face parte din pachetul de 100 de măsuri fiscale discutate de partide pentru reducerea deficitului bugetar.
Analiștii financiari nu sunt, însă, de acord cu o asemenea decizie, care își are loc mai degrabă „în lumea a treia” și nicidecum în Europa.
În plus, există riscul ca impunerea acestei taxe să-i împingă pe români către plățile cash, ceea ce înseamnă evaziune fiscală, un fenomen care oricum e greu de controlat în România.
Taxa pe tranzacțiile fiscale ar viza orice fel de tranzacție, de la plățile cu cardul, retrageri de la ATM, până la transferuri bancare sau plăți între firme.
Măsură „neinteligentă”
În loc să ne uităm la lucrurile bune pe care le fac statele europene și să le transpunem în practică și la noi, guvernanții români se orientează către alte modele, după câte se pare.
Analistul financiar Dragoș Cabat spune că impunerea unei taxe universale pe tranzacțiile fiscale i se pare o tâmpenie de-a dreptul.
„Este o tâmpenie, e bine să copiem lucruri care se fac în statele europene, ce fac Columbia și Venezuela merge pentru țările latino – americane. Dacă stabilești o taxă pe tranzacții, și 30 de bani dacă le spui românilor că le pui, nu or să mai plătească în special cu cardul”, a declarat pentru Termene.ro Dragoș Cabat.
Analistul spune că în timp ce UE vrea să reducă evaziunea fiscală și să încurajeze plățile cu cardul, fixarea unei taxe pe tranzacțiile fiscale va avea exact efectul contrar.
„Nu este ceea ce ne-am dori, acum, UE vrea să modernizeze și cu atât mai mult să scoată la suprafață plățile, să nu mai fie evaziune fiscală, să nu mai fie delațiune pe de toate, nici pe TVA, nici pe bonuri fiscale, se încurajează plățile pe internet, cu cardul. Ori dacă te apuci să îi tractezi pe toți oamenii, o să înceapă din nou să plătească cash...(...) cel de la restaurant, hotel nu mai dă taxe și tot așa, am crescut evaziunea fiscală în loc sa o scădem, este o măsură neinteligentă, de lumea a treia, nu ne dorim să luăm astfel de măsuri chiar dacă atât ne duce capul, ar trebui să-i copiem pe cei din lumea civilizată. Așa cum ei au reușit să aibă evaziune fiscală sub 10%, iar noi avem 34%, aici trebuie să lucrăm să avem și noi sub 10%”, arată Dragoș Cabat.
Modelul maghiar
Printre statele din jurul nostru care au recurs la o taxă pe tranzacțiile bancare se numără Ungaria, care a apelat la această măsură din anul 2013. Concret, toate transferurile, ordinele de debitare directă și achizițiile prin card bancar au fost supuse unei taxe de două miimi, respectiv de trei miimi în cazul retragerilor de numerar de la bancomate și schimburile valutare.
Impozitul a fost exclus numai dacă același client transfera banii între propriile conturi din cadrul băncii. Toate transferurile inițiate din Ungaria erau impozabile, în timp ce conturile din străinătate ale cetățenilor și societăților din Ungaria și transferurile inițiate de acolo nu au fost afectate.
Majoritatea băncilor au majorat comisioanele bancare percepute cu rata taxei, retragerile gratuite de numerar fiind eliminate sau reduse la o singură dată pe lună.
Dragoș Cabat spune însă că nu e cazul să-i copiem pe vecinii maghiari. „Ungurii nu sunt neapărat de copiat”, arată analistul financiar.
1-3 lei pe tranzacție
Taxa pe comisioanele bancare ar urma să aibă o valoare de un leu până la o anumită sumă, respectiv 3 lei de la un anumit plafon, după cum se tot discută în piață de ceva vreme. Decizia ar urma să vizeze toate tranzacțiile realizate atât de persoanele fizice sau de cele juridice. Ideea introducerii unei astfel de taxe este repinsă, însă, de antreprenori, dar și de bănci.
Autorităților în schimb pare să le surâdă ideea, respinsă într-o primă fază, mai ales că este vorba de o formă eficientă de creștere a veniturilor bugetare pe termen scurt, ținând cont că zilnic au loc zeci de milioane de tranzacții bancare.
Anual, românii fac tranzacții de 25.000 de miliarde de lei, iar la o rată de 0,2%, înseamnă că s-ar colecta 50 de miliarde de lei, ceea ce ar fi echivalentul a circa 4% din PIB.
Pachetul de măsuri fiscale
Partidele politice implicate în negocierile pentru constituirea unei noi coaliţii guvernamentale - PSD, PNL, USR şi UDMR – au inițiat, în urma dezbaterilor din ultimele săptămâni, un pachet extins de măsuri ce vizează reducerea deficitului bugetar în acest an, ceea ce presupune diminuarea cheltuielilor bugetare şi majorarea taxelor.
Printre măsurile avute în vedere de către partidele politice se află şi introducerea unor taxe pe absolut toate tranzacţiile bancare, lucru cu care politicienii sunt de acord, deși inițial au respins această idee.
Lista de măsuri mai vizează tăieri de cheltuieli în sectorul public, eliminarea unor sporuri şi beneficii, alăuri de restrângerea unor facilităţi fiscale acordate anumitor categorii sociale. Nu în ultimul rând, se are în vedere modificări substanţiale privind regimul TVA şi sistemul de impozitare.
Riscuri majore
România riscă o suspendare a fondurilor europene, spune secretarului de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, deoarece nu a adoptat măsuri cu privire la creșterea veniturilor astfel încât trebuie să ajusteze graficul referitor la creșterea cheltuielilor în 2025 și 2026, fiind necesare măsuri efective de reducere a deficitului bugetar până în 15 octombrie.
Andrieș a participat, vineri, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN). În absența unui plan concret de măsuri legiferat, inexistent încă din cauza contextului politic actual din România, Consiliul a emis un comunicat potrivit căruia România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările forului european privind corectarea deficitului bugetar. Această constatare presupune posibile noi măsuri din partea UE dacă România nu adoptă acțiuni rapide pentru a reduce dezechilibrele.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB. În perioada ianuarie - aprilie 2025, deficitul bugetar a fost de 2,95% din PIB, comparativ cu 3,25% în perioada similară din 2024.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
