Taxarea profitului excesiv al băncilor este o măsură care va crește din nou cheltuielile firmelor din România

Dorința actualului guvern de a impozita excesiv pentru doi ani profitul băncilor va avea și efecte negative pentru mediul privat. Costurile mai mari de finanțare pentru companii este cea mai evidentă urmare a acestei decizii, observă analistul economic Adrian Negrescu pentru Termene.ro.

În plus, nu există termene clare de aplicare a unei astfel de taxe, ca de altfel și în ceea ce privește metodele la care se va recurge pentru reducerea cheltuielilor bugetare, ceea ce ridică multe semne de întrebare dacă chiar se dorește acest lucru, de unde și rezerva analiștilor vizavi de aplicarea măsurilor anunțate de Guvernul Bolojan.

Semnal pentru investitori

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că intenția autorităților de a taxa profitul băncilor este mai mult un fel de Fata Morgana, existând slabe speranțe că acest lucru se va întâmpla.

„Este un fel de Fata Morgana din punct de vedere fiscal, pentru că probabil măsura nu va fi aplicată niciodată, având în vedere lobby-ul practicat de bănci și lipsa de interes a autorităților pentru a taxa profitul băncilor.....Gândiți-vă la efectele pe care o astfel de taxă le-ar putea genera din prisma costurilor de finanțare atât pentru populație, cât și pentru agenții economici, se duce până la stele... (...) să pui o taxă pe bănci în România, într-o situație în care nu băncile sunt de vină pentru criza economică, mi se pare cel puțin o greșeală din partea autorităților, mai mult de atât ar da un semnal extrem de grav piețelor, veniți în România că să vă taxăm din ce în ce mai mult”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Negrescu.

Analistul economic spune că nici nu este prima dată când autoritățile ies în piață cu aceste idei, care nu se transpun în practică, însă.

„Am senzația că asistăm la o guvernare deja vu, am mai văzut măsurile acestea și în precedentele programe de guvernare, este copy-paste din punct de vedere investițional de la un an la altul în ceea ce privește măsurile care nu ajung să fie aplicate niciodată”, afirmă Negrescu.

Lipsa de termene clare

Rezerva lui Adrian Negrescu vizavi de toate aceste intenții anunțate de guvernanți vine și din faptul că nu sunt prezentate metodele prin care se va face transpunerea lor în practică, iar, mai mult, nu există specificate niciun fel de termene vizavi de aplicarea lor.

„Nu văd nici în acest moment dincolo de voința politică metodele prin care statul într- adevăr să aplice aceste reduceri de cheltuieli, dovadă că niciuna din măsurile de reducere a cheltuielilor nu este însoțită de termene foarte clare, de ținte de încasări bugetare, totul este un fel de exercițiu aspirational care să justifice într-un fel sau altul creșterea taxelor”, arată Negrescu.

Pe de altă parte, acesta atrage atenția că majorarea taxelor va avea efecte grave asupra micilor companii, care sunt tot mai puține.

„Majorarea taxelor nu va face altceva decât să scadă puterea de cumpărare a populației și să afecteze competitivitatea firmelor românești, mai ales a micilor companii care vor fi din ce în ce mai lovite de creșteri de taxe. Îngropăm practic micile afaceri în niste taxe printre cele mai mari din regiune, practic ducând întreaga economie spre zona de multinaționale care probabil vor avea puterea să reziste acestui tăvălug de măsuri absolut aberante într-o situație economică și așa extrem de dificilă”, mai precizează analistul.

Lipsă de consecvență

Adrian Negrescu vorbește și de lipsa de consecvență sau de viziune a autorităților, care nu fac altceva decât să apeleze la metodele clasice, adică creșteri de taxe, pentru a reduce deficitul bugetar.

„Lipsa de consecvență, a unei politici coerente în decizii, absența unei linii directoare care să susțină într-adevăr situația economică, uitați-vă, de exemplu, la decizia absolut aberantă de a crește de la 9 la a 19% impozitul pe tranzacțiile imobiliare, din punctul meu de vedere nu face altceva decât să îngroape și mai mult industria construcțiilor care este unul din vectorii de creștere economică”, atrage atenția analistul.

Urmarea: pe lângă faptul că românii nu-și vor mai permite să cumpere locuințe având în vedere prețurile din ce in ce mai mari, vor fi îngropate și industriile conexe cum ar fi industria mobilei, a electrocasnicelor, a electronicelor, sectorul serviciilor care depindeau de cel mai dinamic sector din economie.

Taxa pe profitul excesiv

Coaliția de guvernare intenționează să taxeze cu 29% profitul impozabil al băncilor, cu mult peste nivelul actual de 16%, o decizie care ar urma să intre în vigoare din 2026.

Impozitul majorat ar urma să fie aplicat pe o durată limitată, de până la 2 ani. Intenția guvernanților este respinsă, însă, de bancheri, luați prin surprindere. Nu de alta dar băncile plătesc deja un impozit pe profit de 16% și un impozit suplimentar de 2% din veniturile brute, numit „impozit pe cifra de afaceri”. În 2023, statul român a realizat încasări de aproximativ trei miliarde de lei din impozitarea profitului și circa un miliard de lei din impozitul suplimentar, în condițiile unui profit net consolidat al băncilor de 14,2 miliarde de lei.

Taxa pe profitul excesiv al băncilor, alături de majorarea impozitului pe dividende, creșterea accizelor sau stabilirea a două cote de TVA de 9% și 19%, face parte din planul de măsuri al guvernanților care vizează creșterea veniturilor bugetare.