British Museum atrage anual în jur de 6,5 milioane de vizitatori, însă nu este cel mai vizitat obiectiv din Londra. Locul întâi îi revine Muzeului de Istorie Naturală din South Kensington, cu 7,1 milioane de vizitatori în 2025, potrivit clasamentului anual al Asociației Atracțiilor Turistice de Top (ALVA).
Tapiseria de la Bayeux este o bucată de pânză de in, lungă de 70 de metri, brodată cu fir de lână, care cuprinde 58 de scene ce redau bătălia de la Hastings și cucerirea normandă a Angliei din 1066.
Piesa a ajuns în Marea Britanie pentru prima dată în aproape 900 de ani, transportată noaptea, sub escortă de poliție, direct de la un depozit secret din nordul Franței, și va fi expusă la British Museum începând din septembrie, în cadrul unui împrumut pe nouă luni negociat între Emmanuel Macron și Keir Starmer.
Comparația pe cifre cu muzeele din România
Cele două cifre care arată numărul de vizitatori ai celor mai mari muzee din Londra spun multe despre scara la care operează marile capitale culturale europene.
În România, întreaga rețea națională de muzee și colecții publice, de 786 de unități, de la muzee de artă la rezervații naturale, a adunat în 2025 un total de 18,1 milioane de vizitatori, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Cu alte cuvinte, cele două muzee londoneze atrag într-un an aproape atâți vizitatori cât toate instituțiile muzeale din România la un loc.
Potrivit INS, cifra națională a scăzut cu 341.000 de persoane față de 2024, iar structura pe categorii arată unde s-a resimțit scăderea și care au fost muzeele care au trezit mai mult interes.
Muzeele de artă au urcat de la 3,06 la 3,19 milioane de vizitatori în 2025, iar cele de arheologie și istorie de la 2,96 la 3,16 milioane. Muzeele de etnografie și antropologie au crescut la rândul lor, de la 1,94 la 2,19 milioane.
În schimb, muzeele generale au pierdut aproape jumătate din public, coborând de la 683.000 la 430.000 de vizitatori, iar grădinile botanice, zoologice și acvariile au scăzut de la 3,88 la 3,79 milioane. Rezervațiile naturale au înregistrat cea mai abruptă cădere, de la 1,82 la 1,3 milioane de vizitatori.
Modul în care oamenii intră în muzee s-a schimbat și el ușor. Numărul celor care au plătit bilet întreg a scăzut de la 8,22 la 7,93 milioane, în timp ce vizitele în grupuri organizate au crescut de la 2,5 la 2,64 milioane. Participarea la Noaptea Muzeelor a scăzut de la 402.000 la 376.000 de persoane.
Cele mai vizitate muzee din București
La nivel de instituții individuale din București, ierarhia rămâne condusă de muzeele în aer liber și de istorie naturală, nu de cele de artă clasică.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a atras 674.000 de vizitatori în 2025, chiar dacă cifra a scăzut față de anul precedent, pe fondul reducerii turismului intern legate de tăierea voucherelor de vacanță.
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a urmat cu 503.934 de vizitatori, un număr care depășește de câteva ori suma vizitatorilor altor instituții culturale mari din capitală.
Palatul Parlamentului, deși nu e formal un muzeu, a fost vizitat de 231.274 de turiști, potrivit datelor Camerei Deputaților și Senatului.
Muzeele din structura Muzeului Municipiului București au adunat aproximativ 75.000 de vizitatori, iar Muzeul Național de Artă Contemporană, 32.000.
Comparația cu Londra rămâne disproporționată, dat fiind că un singur muzeu britanic depășește cu ușurință totalul mai multor instituții bucureștene la un loc.
Tendința din spatele cifrelor românești arată mai degrabă o schimbare de preferințe decât un dezinteres general. În timp ce muzeele de artă și istorie câștigă vizitatori, cele generaliste îi pierd.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
