Recordul de lichiditate de la bursă – în primele cinci luni valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a înregistrat mai mult decât o dublare față de aceeași perioadă din 2025 – s-a văzut și în conturile caselor de brokeraj. Profitul a curs, dar inegal. Câțiva brokeri au strâns aproape tot, iar restul s-au împărțit între câștiguri mărunte și pierderi. Când vine vorba să transforme volumele intermediate în profituri, unii se descurcă mai bine decât alții.
Analiza de față se oprește asupra caselor de brokeraj independente, adică societățile de servicii de investiții financiare (SSIF) care nu fac parte dintr-un grup bancar. Astfel, diviziile de brokeraj ale băncilor – BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen, Erste – lipsesc cu totul, fiindcă intermediază ca departament intern, fără personalitate juridică de SSIF, așa că rezultatul lor din brokeraj nu apare public nicăieri.
Din calcul au mai fost scoase două firme. Deși este SSIF, BT Capital Partners, divizia de brokeraj a Băncii Transilvania și liderul de volum al pieței, este tratată separat mai jos, dat fiind faptul că este deținută de o bancă. Pe de altă parte, Bursa Română de Mărfuri, care apare în raportările Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) ca SSIF, este o bursă de mărfuri, nu o casă de brokeraj spot, astfel că rezultatele ei ar denatura clasamentele.
Profitul se adună la vârf
Dintre cei 14 intermediari independenți, 10 au încheiat primul trimestru pe profit și 4 pe pierdere. Soldul profitului net al celor 14 a fost de 40,2 mil. lei, dintre care Swiss Capital (RO8450590) și TradeVille (RO8694021) au adunat singure 31,07 mil. lei, adică aproximativ 77,2%, arată calculele realizate de Termene Business Hub pe baza datelor de la ASF. Swiss Capital a raportat 16,8 mil. lei, iar TradeVille 14,25 mil. lei.
Urmează o prăpastie. BRK Financial Group (RO6738423), a treia casă ca profit, a realizat un profit net de 4,2 mil. lei, Blue Rock Financial Services (RO9814029) de aproape 4 mil. lei, iar IFB Finwest (RO8099938) de 1,4 mil. lei. Restul coboară semnificativ sub 1 mil. lei. La coadă, trei firme au avut pierderi ușoare – Interdealer Capital Invest (RO8550816), Muntenia Global Invest (RO9356240), Share Invest (RO8579448) – iar Investimental (RO46046014) a încheiat perioada cu un minus de 2,1 mil. lei.
Raliu cu motoare diferite
Cei doi performeri detașați ai trimestrului au ajuns acolo pe drumuri diferite, iar distincția merită făcută.
La TradeVille, câștigul de 14,25 mil. lei din T1/2026 reprezintă peste jumătate din profitul din întreg anul 2025, semn al unui trimestru cu activitate intensă. Totuși, deși volumele de retail au crescut, profitul este susținut într-o proporție mare de dobânda pe disponibilitățile clienților și într-o măsură mai mică de comisioanele tranzacționării. Acest lucru reiese din faptul că brokerajul ca activitate de bază a încheiat anul 2025 pe pierdere operațională, potrivit situațiilor financiare anuale, profitul net venind din veniturile din dobânzi.
La Swiss Capital, pe lângă comisioanele percepute la tranzacționare, o bună parte a profitului de 16,82 mil. lei provine din mandate de corporate finance derulate chiar în primele trei luni – oferte de cumpărare și majorări de capital în care Swiss a fost intermediar. Comisioanele din astfel de mandate vin concentrat, într-o singură perioadă. Spre deosebire de TradeVille, Swiss Capital este orientat către investitorii instituționali și marii investitori.
Un alt caracter excepțional al rezultatului Swiss este dat și de faptul că, la nivel individual (al SSIF-ului), brokerul a încheiat anul 2025 pe pierdere, profitul din raportarea consolidată fiind susținut de subsidiarele din afara brokerajului. Așadar, profitul dintr-un trimestru nu descrie o eficiență pură, structurală a intermedierii, considerând că este constituit și din venituri nerecurente și alte activități diferite.
De altfel, fiecare casă își construiește profitul din alt amestec. Unii se sprijină pe dobânda pe banii clienților, alții pe mandate de consultanță și operațiuni corporative, iar câțiva au și câștiguri din portofoliul propriu sau din activități conexe sau nu brokerajului. Comisioanele din tranzacționare, deși rămân nucleul, adesea nu acoperă singure costurile.
Saltul de la an la an
Privind la nivel de sector, adică incluzând BT CP (RO6838953) și BRM (RO1562694), contrastul cu anul trecut este net. În primul trimestru din 2025, doar 9 societăți de intermediere erau pe profit, cu un câștig cumulat de 21,5 mil. lei, în timp ce 8 case pierdeau împreună 5,7 mil. lei, soldul profitului net fiind de circa 15,8 mil. lei.
Un an mai târziu, 12 case erau pe profit și doar 4 pe pierdere, iar soldul profitului net al sectorului a urcat la circa 65,7 mil. lei în T1/2026, de peste patru ori mai mult, cu toate că numărul total al SSIF-urilor prezente în piață a scăzut de la 17 la 16.
O parte din salt este datorată rezultatului excepțional de la Swiss, dar și dacă excludem acel trimestru atipic, profitul net al sectorului ajunge la aproximativ 49 mil. lei, de aproape trei ori peste nivelul din 2025. Cu alte cuvinte, direcția rămâne aceeași indiferent cum o privim – explozia tranzacționării a dat un imbold puternic unei industrii care se chinuie la capitolul profitabilitate.
Cine transformă volumul în profit
Volumul intermediat și profitul merg mână în mână, dar până la un punct. Raportul dintre câștig și valoarea intermediată pe piață arată că liderii de rulaj nu sunt și cei mai eficienți în a-l transforma în profit.
Termene Business Hub a selectat doar opt brokeri independenți, cei al căror profit provine majoritar din intermediere, astfel încât raportul să facă sens. Prin urmare, au fost lăsate deoparte șase societăți la care indicatorul devine înșelător.
La Blue Rock și Finaco Securities (RO9881370) profitul depășește întreaga cifră de afaceri, semn că nu vine din comisioane de pe piață, iar raportat la un volum mic produce valori complet în afara scalei. La Share Invest, Investimental, Muntenia Global Invest și Interdealer Capital Invest numitorul (valoarea intermediată) este foarte mic sau rezultatul este o pierdere.
Chiar și între cei opt rămași, cifrele trebuie citite cu rezervă, așa cum am explicat anterior. La toți brokerii, o parte din profit vine din dobânda pe disponibilitățile clienților, iar la unii se adaugă și venituri nerecurente. Cu această precauție, Swiss conduce acest clasament, cu 4.782 de lei profit la fiecare milion de lei intermediat, urmată de BRK, cu 4.269 de lei și TradeVille, cu 3.275 de lei.
Pentru comparație, BT Capital Partners, liderul detașat al volumului, convertește doar 1.884 de lei pe milion de lei tranzacționați, sub primii trei. Explicația ține însă în principal de mixul de instrumente. BT CP intermediază mult venit fix instituțional, adică având o marjă subțire care îi diluează conversia, în timp ce casele de retail lucrează pe comisioane mai mari.
Imaginea este confirmată și dacă analizăm randamentul capitalului. Indicatorul folosit aici raportează profitul la fondurile proprii ale firmei. Este vorba despre capitalul reglementat raportat la ASF, sensibil mai mic decât capitalurile proprii contabile în cazul multor brokeri, publicat de autoritate sub denumirea de ROE.
TradeVille afișează un randament trimestrial de 102,6%, cu mult mai mare față de următoarele clasate, dar care are și o explicație. Profitul de 14,25 mil. lei dintr-un singur trimestru a depășit fondurile proprii ale firmei, de 13,9 mil. lei. Valoarea este corectă, însă trebuie citită ca randament al unui trimestru, nu al unui an, reflectând în egală măsură o bază de capital foarte subțire. Raportat la capitalurile proprii contabile, randamentul ar fi mult mai mic.
TradeVille funcționează după un model asset-light, specific brokerajului de retail, în care profitul este distribuit, nu acumulat în firmă, astfel că orice câștig bun raportat la acel capital redus produce un randament uriaș. Prin urmare, valoarea spune mai mult despre cât de puțin capital este ținut imobilizat decât despre profitabilitate.
Eficiența operațională sustenabilă se citește mai degrabă pe palierele următoare, unde BRK și case de brokeraj mijlocii precum IFB Finwest, Prime Transaction (RO9427502), Goldring (RO10679295), Finaco, Estinvest (RO8017326) și Interfinbrok Corporation (RO7448690) afișează randamente cuprinse între 4% și 15%. Swiss (34,5%) apare din nou supraevaluat de profitul nerecurent, iar Blue Rock (66,8%) desfășoară mai multe activități cu impact în profit.
Brokerajul îngropat la bănci
Lipsa băncilor din clasamentul de profit este o limită de transparență a pieței. Într-o analiză recentă, Termene Business Hub arăta că topul brokerilor după volumul intermediat este dominat de divizii ale grupurilor bancare. Totuși, profitul lor din brokeraj rămâne invizibil, topit în contabilitatea băncii-mamă. Cu excepția Băncii Transilvania, care raportează rezultatul propriu prin SSIF separat, BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen sau Erste intermediază prin departamente interne.
BT CP, care stă chiar în vârful pieței, a raportat un profit de 13,9 mil. lei în primul trimestru, ceea ce ar plasa-o pe locul trei în topul caselor independente la valoarea absolută, dar pe un volum intermediat mult mai mare decât al celorlalte. Profitul ține doar de entitatea SSIF și nu prinde toată economia brokerajului în grupul BT, de la custodie la lichiditățile clienților ținute la bancă.
Pe de altă parte, faptul că BT CP este singurul broker deținut de o bancă al cărui rezultat este public ne sugerează cât de mult din dimensiunea pieței rămâne ascunsă la concurenții ei bancari. Este un neajuns important, mai ales că, dincolo de profit, perioadele de efervescență și volatilitate precum cea pe care tocmai am traversat-o întăresc și baza de capital a intermediarilor.
Fondurile proprii cumulate ale SSIF-urilor au atins un nivel record de aproximativ 397 mil. lei la finalul lui martie 2026, de la circa 313 mil. lei cu un an înainte. Boomul de la bursă nu doar a făcut casele de brokeraj mai profitabile, ci le-a și capitalizat mai bine. Numai BT CP a urcat de la circa 45 mil. lei în T1/2025 la aproximativ 111 mil. lei în T1/2026.
Privind strict la cea din urmă dinamică este inevitabil să nu ne întrebăm cum or fi crescut fondurile proprii și la diviziile celorlalți jucători bancari. Acesta este însă un alt subiect, pentru o altă zi.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
