Corespondență din Viena: cum arată România în cifrele Erste, proprietarul BCR

Erste Group și-a prezentat rezultatele pe primul semestru din 2026 într-o conferință organizată joi, la Viena, la care a participat și Termene Business Hub.

Proprietarul BCR a înregistrat un profit net atribuibil acționarilor de aproape 1,98 mld. euro, în creștere cu 18,6% față de aceeași perioadă din 2025, un rezultat operațional de 4,42 mld. euro, cu 49,3% mai mare, și o rată cost-venit îmbunătățită de la 47,7% la 44,4%.

Grupul și-a ridicat prognoza pentru 2026, țintind acum un profit net peste 4 mld. euro, față de „ușor sub" cât estima anterior, dar și o rentabilitate a capitalului tangibil peste 20%, față de circa 19%. Dintre cele opt piețe de bază ale grupului, România este singura cu o deteriorare semnificativă.

Aceleași șase luni, două rapoarte

Întrebat de jurnaliștii români cum apreciază performanța BCR și dacă grupul continuă cu creșterea organică, Stefan Dörfler, directorul financiar al Erste Group, a răspuns că aceasta a fost extrem de puternică în ultimii ani la rata cost-venit și la profitul net.

„Este în afara oricărei discuții că performanța BCR din ultimii, să zicem, cinci-șapte ani a fost extrem de bună. Nu doar din perspectivă financiară, dar și, de exemplu, pe calitatea activelor – remarcabilă, dacă luăm piața ca reper. Este un fapt”, a completat Stefan Dörfler.

Cifrele raportate de bancă susțin descrierea operațională. Grupul BCR a încheiat semestrul cu un rezultat operațional în creștere cu 1,6% an pe an, la 2,12 mld. lei, și cu o rată cost-venit de 36,2%. Veniturile nete din comisioane au urcat cu 15,5%, la 632 mil. lei, iar rezultatul din tranzacționare cu 8,9%, la 300 mil. lei.

Portofoliul net de credite al Grupului BCR a crescut cu 9,9% de la an la an, cu un stoc de credite ipotecare în urcare cu 18,2% și cu creditele ipotecare standard, din programul Casa Mea, în creștere cu 37,7%. Rata fondurilor proprii de rang 1 și 2 se situa la 24% în iunie, la nivel preliminar.

O singură cifră a fost citată la Viena drept excepție românească. Volumul creditelor a crescut în toate piețele grupului, cu excepția României, unde prezentarea pentru investitori arată o scădere de 2,7% a creditelor nete de la începutul anului. Comparația se face însă în euro, iar în același interval leul s-a depreciat cu 2,8%, ceea ce acoperă aproape integral minusul.

Raportul semestrial precizează, de altfel, că s-a înregistrat creștere a creditării în toate piețele de bază, iar în cazul României în monedă locală. BCR descrie la rândul ei creditele nete drept relativ stabile față de finalul anului trecut, cu evoluția influențată de ajungerea la maturitate a unui credit pe termen scurt și de valoare mare, înregistrat anterior la categoria alte segmente.

Sub linia operațională, imaginea se schimbă. Profitul net al Grupului BCR a coborât la 1,21 mld. lei, de la 1,47 mld. lei în primul semestru din 2025, o scădere de 18,2%. În euro, scăderea a fost de la 294 la 234 mil. euro.

Dinamica se explică aproape integral prin faptul că rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a urcat la 352 mil. lei, de la 104 mil. lei cu un an în urmă, deci provizioanele au înregistrat mai mult decât o triplare.

Raportarea Erste privește aceleași șase luni printr-o altă lentilă. Segmentul România din situațiile grupului are un perimetru și o metodologie diferite de comunicatul local, cu venituri operaționale de 551 mil. euro, față de 645 mil. euro raportate de BCR, cu diferența concentrată pe venitul net din dobânzi. De asemenea, arată un profit net atribuibil acționarilor de 156 mil. euro, în scădere cu 32,1% față de primul semestru din 2025.

Rentabilitatea capitalului alocat a coborât de la 20,1% la 14,2%, venitul net din dobânzi a scăzut cu 7,7%, rezultatul operațional cu 6,3%, iar rata cost-venit s-a deteriorat de la 40% la 42,3%.

Amplitudinea diferă între cele două raportări, dar direcția nu, iar în ambele sunt două linii care explică aproape tot, dar care nu țin de activitatea comercială a băncii – costul riscului a crescut de la 21 la 68 mil. euro, iar taxa bancară a urcat de la 20 la 39 mil. euro.

Cum au crescut provizioanele

Alexandra Habeler-Drabek, directoarea de risc a grupului, a explicat mișcarea prin constituirea unor provizioane suplimentare în România în luna iunie, în același timp cu o eliberare ușoară de provizioane în Austria

Mecanismul se numește FLI, de la Forward Looking Information, fiind cerința din standardul contabil IFRS 9 ca pierderile așteptate din credite să încorporeze nu doar comportamentul istoric al portofoliului, ci și prognoza macroeconomică.

Banca rulează pentru fiecare țară trei scenarii – de bază, optimist și pesimist – le atribuie ponderi, apoi trece variabilele macro printr-un model care le leagă de probabilitatea de neplată a debitorilor. Când prognoza pentru o țară se înrăutățește, probabilitățile cresc mecanic, pierderea așteptată crește odată cu ele, iar banca trebuie să majoreze provizioanele. Portofoliul poate rămâne neschimbat.

În decembrie 2025, scenariul de bază al Erste pentru România prevedea o creștere economică de 2,1% în 2026 și o inflație de 6,5%. La revizuirea din al doilea trimestru, aceleași cifre au devenit o contracție de 0,3% și o inflație de 8,3%.

Componenta FLI din ajustările pentru pierderi aferente României a urcat, în consecință, de la 43 la 66 mil. euro între finalul lui 2025 și iunie 2026, în timp ce în Austria a coborât de la 144 la 140 mil. euro. La nivel de grup, Erste atribuie creșterea de 44 mil. euro a componentei FLI achiziției din Polonia și înrăutățirii macroeconomice din România.

Prognoza de minus 0,3% face din România singura țară din grup cu o creștere negativă în scenariul de bază. Estimarea medie de creștere pentru cele șapte piețe din Europa Centrală și de Est ale Erste este de 2,3%, iar pentru zona euro grupul prognozează 0,5%. România se situează astfel sub media regiunii și sub prognoza pentru zona euro.

Cu toate că scenariul de bază este negativ, Erste ponderează pentru România scenariul optimist la 29% și pe cel pesimist la 21%. Pentru Austria, raportul este exact invers, cu 21% pe optimist și 29% pe pesimist.

Incluzând contracția din baseline, grupul consideră că riscul de abatere de la prognoză este mai degrabă în sus la noi. Prin același model se transmite în costul riscului și efectul conflictelor internaționale asupra mediului macroeconomic, cu un impact descris la conferință drept moderat și vizibil în cifrele publicate.

Calitatea activelor: două orizonturi

Habeler-Drabek a recunoscut că situația din România este mai dificilă, subliniind în același timp că rata creditelor neperformante rămâne sub 3%, un nivel pe care l-a numit excelent și l-a pus pe seama vânzărilor regulate de portofoliu.

Cifra este 2,9% la 30 iunie 2026, cu o acoperire cu provizioane de 133%. Comparația depinde însă de punctul de plecare. Față de decembrie 2025, când rata era 2,7%, indicatorul s-a înrăutățit, în timp ce față de iunie 2025, când BCR raporta 3,5%, s-a îmbunătățit considerabil.

Finalul lui 2025 a fost un moment de referință curățat prin acțiuni de administrare a portofoliului neperformant, iar banca precizează că rata a scăzut ușor și față de martie 2026. La nivel de grup, rata a coborât la 2,3% de la 2,4%, iar directoarea de risc și-a exprimat încrederea că nivelul de 2,3%-2,4% poate fi păstrat până la finalul anului.

România este una dintre cele două piețe unde rata a urcat față de decembrie, cealaltă fiind Slovacia, de la 2,2% la 2,3%. În Cehia a rămas la 1,6%, iar în Serbia la 2%. În restul piețelor a scăzut – Austria de la 2,8% la 2,6%, Ungaria de la 1,6% la 1,4%, Croația de la 2,8% la 2,6%, iar Polonia, consolidată de la 9 ianuarie 2026, intră în tablou cu 2,2%.

Sub rata agregată, structura pe categorii de risc a portofoliului de credite din România s-a modificat considerabil în ultimele șase luni. Creditele clasificate cu risc scăzut au scăzut cu aproape 15%, la 9,4 mld. euro de la circa 11 mld. euro. Categoria intermediară, denumită de Erste „management attention”, a crescut cu peste un sfert, de la 2,74 mld. euro la 3,48 mld. euro, iar categoria „substandard”, care grupează debitorii vulnerabili la deteriorări economice pe termen scurt, aproape s-a dublat, de la 631 mil. euro la 1,17 mld. euro.

Leul s-a depreciat cu 2,8% față de euro în perioada de raportare, ceea ce explică o parte din variația volumelor exprimate în moneda europeană, dar nu și amplitudinea acestor deplasări. Migrarea între categorii precede, de regulă, orice creștere a creditelor neperformante.

Costurile adăugate de stat

Taxa pe cifra de afaceri a băncilor s-a dublat de la 2% la 4% în iulie 2025, iar contribuția României la linia de taxe bancare a Erste a urcat, în consecință, de la 20 la 39 mil. euro. În lei, BCR raportează un impozit suplimentar pe cifra de afaceri de 200 mil. lei, alături de un impozit pe profit de 284 mil. lei, într-o contribuție totală la buget de peste 484 mil. lei pe semestru.

Efectul se vede și în cheltuieli. Administrativele BCR au crescut cu 6%, banca invocând inflația, majorarea TVA și deprecierea leului. Compensator, contribuția la Fondul de Garantare a Depozitelor a fost zero în 2026, față de 4 mil. euro anul trecut, iar plățile către fondul de rezoluție au încetat după atingerea nivelului-țintă.

„În România avem o inflație extrem de ridicată, pe fondul unei combinații de factori. Pe de o parte este mediul general, pe de altă parte are mult de-a face cu măsurile de austeritate ale guvernului, pe TVA și așa mai departe. Vom vedea o anumită consolidare în restul anului, dar rămâne foarte ridicată în comparație cu alte țări din regiune", a spus Dörfler.

A treia linie este de altă natură. Pe 6 aprilie 2026, BCR a primit raportul de investigație al Consiliului Concurenței, care invocă o posibilă înțelegere privind fixarea coordonată a ratei de referință ROBOR între zece bănci, pentru perioada de după noiembrie 2018. La începutul lui iunie, Consiliul a anunțat public amenda – 6,1875% din cifra de afaceri pe 2025, adică 577,4 mil. lei, aproximativ 110 mil. euro.

Ce cere Viena de la București

Directorul financiar s-a adresat clasei politice și băncii centrale din România în legătură cu incertitudinea și investițiile. Dörfler a spus că inflația ridicată are mult de-a face cu apetitul de investiții, notând totodată mențiunile directoarei de risc și a președintelui executiv. El a afirmat că incertitudinea este principalul factor care blochează acest apetit, iar asta ține de situația politică.

„Nu vom comenta în detaliu situația politică, dar este un fapt că întreaga situație din jurul guvernului, votul de încredere, dreapta și stânga, iar acum o situație în suspensie de – cât? – două luni și jumătate, trei luni, practic tot ce se întâmplă în jurul guvernului, nu ajută. Asta este realitatea”, a afirmat Dörfler.

De aici, acesta a trecut la rating, într-o formulare care leagă mediul dificil de discuția despre calificativul suveran.

„Nu ar trebui să ignorăm realitatea, iar realitatea este că în acest moment avem un mediu dificil. Știți cu toții discuția despre categoria de rating a țării – investment grade sau non-investment grade”, a mai spus el.

Pe termen scurt, grupul nu anticipează totuși o schimbare. Scenariul de bază al Erste este ca Fitch să mențină vineri atât ratingul suveran al României, cât și perspectiva.

„Asta, în opinia mea modestă, cere ca decidenții, dincolo de vederile lor diferite pe anumite chestiuni politice, să stea împreună pentru țară. Acesta este, ca să spun așa, singurul apel pe care îl putem face – ca decidenții, fie de partea politică, fie de partea băncii centrale, să acționeze cu adevărat în interesul țării", a spus CFO-ul.

Întrebat cât de siguri sunt că operațiunea din România redevine mai puternică, CEO-ul Bosek a răspuns că lucrurile sunt foarte clare și că grupul este convins, amintind că este prezent pe piață din 2006-2007.

Acesta a expus și câteva argumente, precum dezvoltarea IT-ului ca amprentă constant puternică, nivelul ridicat al universităților, dimensiunea țării, care deschide multe oportunități de business, ajungând ulterior la ce lipsește – „O orientare predictibilă în privința stabilității, care este necesară pentru toți investitorii internaționali”.

Mai târziu, într-un răspuns despre Slovacia, Bosek a folosit România ca reper pentru exact același lucru. România are o creștere corporate solidă, dar și nevoia unui mediu stabil.

România în planul de grup

Semestrul acesta a fost, pentru Erste, semestrul Poloniei. Tranzacția prin care grupul a preluat 49% din Santander Bank Polska și 50% din societatea de administrare a activelor s-a închis pe 9 ianuarie 2026 pentru 7,04 mld. euro plătiți cash, cu un fond comercial recunoscut de 2,22 mld. euro.

Noua filială a contribuit cu 1,82 mld. euro la venitul operațional al grupului și cu 183 mil. euro la profitul net atribuibil, cu prețul unui provizion unic IFRS 9 de 302 mil. euro, al unor costuri de integrare de 73 mil. euro și al unei reduceri de 455 de puncte de bază a ratei fondurilor proprii de rang 1 de bază.

Totuși, creșterea rămâne solidă și fără Polonia. Rezultatul operațional al grupului a urcat cu 12,7%, de la 2,96 mld. euro la circa 3,34 mld. euro, iar rata cost-venit s-a îmbunătățit de la 47,7% la 45,6%. Cu Polonia inclusă, rezultatul operațional crește cu 49,3%, la 4,42 mld. euro, iar rata cost-venit ajunge la 44,4%.

Pe acest fundal, grupul și-a anunțat o ambiție financiară de durată. Până în 2030, Erste vrea să dubleze câștigul pe acțiune (indicatorul EPS) la peste 15 euro, pornind de la o bază ajustată de 7,72 de euro pentru 2025 – față de 8,24 de euro raportat – ceea ce presupune o creștere anuală compusă (CAGR) de circa 15%.

Rentabilitatea capitalului tangibil ar urma să rămână peste 20% pe tot orizontul de prognoză, iar pentru 2026 grupul țintește credite nete către clienți de aproximativ 290 mld. euro și o rată cost-venit sub 45%. Ipotezele planului includ explicit „opționalitatea inorganică în Polonia și în Europa Centrală", fără ca România să fie numită.

Există și o precizare pe partea de capital care se aliniază cu ce a spus Dörfler despre incertitudine. Rata fondurilor proprii de rang 1 de bază se situa la 15,2% în iunie, deasupra noii ținte a grupului de peste 14,25%, ceea ce, scrie Bosek în scrisoarea către acționari, oferă Erste o flexibilitate considerabilă și capacitatea de a reveni la ratele anterioare de distribuire a dividendelor.

Revenirea integrală la distribuiri către acționari se va face însă cu o condiție: dacă grupul va considera că oportunitățile alternative de investiție nu pot genera randamente mai bune pentru acționari.

Altfel spus, capitalul disponibil pentru distribuire concurează cu cel disponibil pentru achiziții. Pentru o piață în care rentabilitatea capitalului alocat a coborât de la 20,1% la 14,2% în șase luni, competiția aceasta internă contează. Dörfler a concluzionat despre România pe o notă de încredere.

„Sunt sigur că (…) vom vedea, pe fondul spiritului antreprenorial din România, o redresare foarte rapidă. Este necesar. Asta este părerea mea despre situația actuală", a declarat CFO-ul Erste Group.