În acest context, rezultatele financiare din 2025 ale companiilor românești active în prelucrarea peștelui (cod CAEN 1020), arată că majoritatea firmelor din top 10 al sectorului au crescut, opt din zece companii raportând avansuri ale cifrei de afaceri, iar două scăderi.
Potrivit datelor Termene, bazate pe bilanțurile depuse la ANAF, doar 65 de companii cu codul CAEN 1020 au raportat rezultate financiare pentru 2025. Dintre acestea, primele 10 concentrează cea mai mare parte a activității din sector, cu cifre de afaceri cuprinse între 22,36 milioane și 380,72 milioane de lei.
Sector mic, dominat de un lider
Ocean Fish SRL (RO10716873) din Afumați, județul Ilfov, rămâne lider detașat al pieței, cu o cifră de afaceri de 380,72 milioane de lei în 2025, în creștere cu 12% față de anul anterior. Compania deținută de Ilie Busuioc, asociat unic, a raportat un profit net de 23,48 milioane de lei, un plus de 10% față de 2024 și are 227 de angajați, cel mai mare număr din top 10.
Negro 2000 SRL (RO4600075), din București, ocupă locul secund, cu 181,88 milioane de lei cifră de afaceri, o creștere modestă de 1,5%, și un profit net de 14,83 milioane de lei, în scădere cu 35% față de anul 2024. Firma este deținută de Vlad Floricica, asociat unic și are 196 de angajați.
Pescado Grup SRL (RO15640563) din Bacău completează podiumul, cu 134,71 milioane de lei, în creștere cu 7%, și un profit net de 4,58 milioane de lei, o urcare de 13% raportat la anul 2024. Numărul de angajați ai companiei a scăzut cu 10% anul trecut, până la 206. Producătorul băcăuan este deținut cu cote egale de Adam Radu Cezar și Gabriel Dominte.
Cine a scăzut, cine a crescut
Cea mai mare creștere din top 10 aparține companiei Rolux SRL din Alba (RO1759689), a cărei cifră de afaceri a urcat cu 65%, până la 77,69 milioane de lei, cu un profit net de 5,91 milioane de lei (+109%) și 169 de angajați. Compania este deținută de familia Tourres, de cetățenie franceză.
Fabrica de Pește Timișoara (RO38764412), din Ilfov, a înregistrat de asemenea o creștere puternică a cifrei de afaceri, cu 61,3%, până la 24,17 milioane de lei, dar a încheiat anul cu o pierdere netă de 4 milioane de lei, la doar 11 angajați. Firma din portofoliul lui Florin Aurelian Burculescu este însă aflată în insolvență. Pe lângă Fabrica de Pește Timișoara, Burculescu deține și alte afaceri din domeniul producției alimentare precum Fabrica de Lapte Buzău și Food Market Top Distribution, potrivit datelor Termene.
Stela Food SRL (RO17769921) din Vrancea a crescut cu 14,8%, până la 22,36 milioane de lei, cu un profit net de 0,86 milioane de lei. Deltaica Seafood (RO14688717) din Tulcea a avansat cu 4%, la 44,36 milioane de lei, iar Pomarom SRL (RO3687910) din Alba a urcat cu 5,2%, la 46,18 milioane de lei, în timp ce profiturile au crescut cu 161%, ajungând la 950 de mii de lei.
Singura scădere semnificativă din top 5 aparține companiei Bistromar La Timona SRL (RO38064079) din București, a cărei cifră de afaceri a coborât cu 7,9%, la 122,58 milioane de lei, cu un profit net de doar 0,31 milioane de lei, la 72 de angajați.
Noveast Seafood SRL (RO34707724) din Bihor a înregistrat și ea o scădere, de 5%, până la 26,99 milioane de lei, cu un profit net de 0,03 milioane de lei și doar 17 angajați.
Consumul de pește în România, printre cele mai scăzute din UE
Datele raportului privind piața europeană a peștelui pentru 2025, realizat de Observatorul European al Pieței pentru Produse din Pescuit și Acvacultură, arată că România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de consum de pește pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, de 8,75 kilograme echivalent viu pe an, în creștere cu 3% față de anul anterior. Doar Bulgaria, Ungaria și Cehia se situează mai jos în acest clasament al consumului de pește, în timp ce Portugalia, Spania și Franța sunt în top trei la consum.
Cheltuiala medie anuală per capita a gospodăriilor românești pentru produse din pescuit și acvacultură a fost de 55 de euro în 2024, în creștere cu 12% față de 2023, cea mai mare rată de creștere procentuală raportată în document pentru acest indicator, deși nivelul absolut rămâne printre cele mai mici din UE.
Cheltuiala totală a gospodăriilor românești pe această categorie a fost de 1.054 milioane de euro în 2024, tot cu 12% mai mare decât în anul precedent.
Raportul mai arată că, în structura cheltuielilor alimentare ale gospodăriilor românești, doar 8% se îndreaptă către pește și produse din acvacultură, față de 92% către carne, unul dintre cele mai dezechilibrate raporturi din Uniunea Europeană, alături de Ungaria și Cehia.
În privința producției interne de acvacultură, raportul menționează că România a produs 7.128 tone de crap în 2023, în scădere cu 5% față de anul anterior, dar cu o valoare în creștere de 7%, până la 23 milioane de euro, pe fondul unui preț mediu mai mare cu 12%, ajuns la 3,19 euro pe kilogram.
Cea mai mare parte a producției de crap din UE este concentrată în Polonia, Cehia și Ungaria, care dețin ponderi de 26%, 23%, respectiv 17%, și care împreună reprezintă două treimi din producția totală.
În privința canalelor de vânzare, raportul arată că retailul reprezintă principalul canal de comercializare a produselor procesate din pescuit și acvacultură în aproape toate țările europene, cu o pondere care variază de la un minimum de 60% în Germania până la un maximum de 90% în România, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. Grecia este singura țară unde vânzările prin restaurante și alte servicii alimentare depășesc retailul, cu o pondere de 56% față de 44% pentru retail.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
