Jumătate dintre europeni sunt nemulțumiți de sistemul de sănătate public. Ce arată raportul STADA Health 2026 și cum stă România

Studiul, realizat pe un eșantion de 500 până la 2.000 de respondenți per țară, în 20 de state, în perioada februarie-martie 2026, identifică trei forțe care reconfigurează sănătatea europenilor: presiunea crescândă pe sistemele de îngrijire, tendința de autoîngrijire și adoptarea accelerată a inteligenței artificiale.

Satisfacția față de sistemele de sănătate continuă să scadă

Cei mai frecvent menționați factori de nemulțumire rămân lipsa personalului medical și timpii lungi de așteptare, indicați de 67% dintre europeni ca principala provocare a sistemului de sănătate din țara lor. 

Accesul la îngrijire medicală accesibilă financiar este citat de 43%, iar problemele legate de sănătatea mintală de 53%. Dacă ar fi Miniștri ai Sănătății pentru o zi, 58% dintre europeni ar prioritiza reducerea timpilor de așteptare și creșterea numărului de profesioniști medicali, 49% ar îmbunătăți accesul la medicul de familie, iar 35% ar investi în îngrijirea persoanelor vârstnice.

Extremele geografice sunt și acestea semnificative. Astfel, Belgia înregistrează 86% satisfacție față de sistemul public, urmată de Uzbekistan (82%) și Elveția (77%).

La polul opus, Ungaria are cea mai mică rată din Europa, cu doar 27% satisfacție și 71% insatisfacție, urmată de Serbia (36%) și Slovacia (38%). 

Prevenția, zona cu cele mai slabe rezultate

Prevenția rămâne zona cu cele mai slabe rezultate, cu doar 46% dintre europeni mulțumiți de serviciile preventive oferite de sistemul de sănătate, în timp ce unul din trei (33%) renunță complet la controalele de rutină. Satisfacția față de prevenție este cea mai scăzută în Bulgaria (20%), Serbia (28%) și Kazahstan (30%).

Ca răspuns la aceste presiuni, europenii își asumă un rol tot mai activ în gestionarea propriei sănătăți. 78% consideră că dispun de cunoștințele și resursele necesare pentru a avea grijă de propria sănătate, iar 94% recurg la automedicație pentru cel puțin unele probleme de sănătate. De asemenea, majoritatea (85%) utilizează unul sau mai multe instrumente de monitorizare a sănătății, de la dispozitive de urmărire a activității fizice până la aparate utilizate acasă pentru măsurarea diferiților parametri de sănătate.

85% dintre europeni folosesc cel puțin un dispozitiv de monitorizare a sănătății, cel mai frecvent tensiometre (58%), aplicații de sănătate pe telefon (39%) și brățări fitness sau ceasuri inteligente (32%). 94% se automedicamentează pentru cel puțin un tip de afecțiune fără să consulte un profesionist, iar 47% o fac pentru a evita timpii lungi de așteptare.

Inteligența artificială, tot mai prezentă în deciziile de sănătate

Inteligența artificială a pătruns deja în practicile de sănătate ale a 55% dintre europeni. Cea mai frecventă utilizare este înțelegerea diagnosticelor (29%), urmată de suport pentru un stil de viață preventiv (23%) și pregătirea pentru consultații medicale (17%). Adoptarea este puternic generațională, astfel că 74% dintre europenii sub 35 de ani folosesc AI pentru sănătate, față de 38% dintre cei peste 55 de ani.

Datele confirmă o corelație clară între satisfacția față de sistemul de sănătate și adoptarea AI. Astfel, cu câte satisfacția este mai mică, cu atât adoptarea AI este mai mare. Europenii nu caută însă să înlocuiască medicul cu algoritmul. 58% ar lua în considerare o consultație AI în locul unui medic, dar doar 11% fără rezerve. 

Restul condiționează acceptarea de supravegherea unui profesionist medical, de obținerea unui al doilea aviz sau de limitarea la simptome minore. Principalele temeri rămân eroarea și diagnosticul greșit generate de sisteme AI defectuoase, indicate de 54% dintre respondenți. Datele de sănătate personală reprezintă a doua preocupare, cu 41% îngrijorați că informațiile lor ar putea fi folosite fără consimțământ.

Europenii sunt deschiși față de un model hibrid, care combină accesibilitatea digitalului cu prezența umană în momentele care contează. 79% preferă consultațiile față în față cu medicul de familie, iar 83% optează pentru examinările preventive în persoană. Chiar și în domeniul sănătății mintale, unde terapia digitală a câștigat teren, 59% preferă interacțiunea directă cu un terapeut.

România - sistem sub presiune, adoptare AI printre cele mai ridicate din Europa

România prezintă unul dintre cele mai contrastante profiluri din raport. Satisfacția față de sistemul public de sănătate este de 48%, sub media europeană de 56%, iar 68% dintre români identifică accesul la servicii medicale abordabile financiar ca o provocare majoră, cel mai ridicat nivel din toate cele 20 de țări incluse în studiu.

Această presiune sistemică se reflectă în adoptarea accelerată a inteligenței artificiale. Astfel, 74% dintre respondenții din România declară că folosesc deja AI în legătură cu sănătatea lor, egal cu Serbia și semnificativ peste media europeană de 55%. 

Raportul confirmă că AI tinde să umple golurile lăsate de sistemele de sănătate suprasolicitate. 43% dintre români speră că AI va face serviciile medicale mai ușor accesibile, inclusiv în zonele rurale sau insuficient deservite, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. În privința priorităților de reformă, 16% dintre români ar investi în infrastructura digitală de sănătate, față de o medie europeană de 10%.

Evoluția Stada în România

Contextul local este relevant și din perspectiva industriei farmaceutice. Stada M&D SRL (RO32203534), sucursala grupului german STADA Arzneimittel AG prezentă pe piața locală de 12 ani, a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 624,8 milioane de lei, aproape dublul nivelului din 2024 (324,4 milioane de lei), și un profit net de 26,6 milioane de lei, primul rezultat pozitiv semnificativ din istoria companiei, după cum arată datele Termene. 

Revenirea vine după un 2024 marcat de pierderi de 30 de milioane de lei, generate de investițiile legate de finalizarea fabricii de la Turda, inaugurată la finalul anului 2024, cea mai mare investiție realizată într-o unitate de producție farmaceutică din România în ultimii 30 de ani, cu o valoare totală de peste 70 de milioane de euro.

În primul an complet de funcționare, unitatea a produs peste 47 de milioane de cutii de medicamente, destinate pacienților și partenerilor din peste 20 de țări europene. Mai mult de 90% din producție a fost destinată exportului. Compania vizează un volum de peste 90 de milioane de cutii în 2026 și o capacitate maximă de 150 de milioane de cutii pe an pe termen mediu.