„Estimăm că necesarul brut de finanțare al României pentru 2026 va fi de aproximativ 285 mld. RON, echivalent cu aproximativ 13,8% din PIB-ul estimat. Această prognoză este ușor mai mare decât proiecția Ministerului Finanțelor (MF) de 278,5 mld. RON, în principal deoarece estimarea noastră privind deficitul bugetar este mai mare, la 6,5% din PIB, comparativ cu ținta de 6,2% a guvernului”, arată analiștii Citi.
România a acoperit 50% din necesarul brut de finanțare estimat pentru acest an și 54% din volumul planificat de obligațiuni în lei, cel mai redus grad de execuție din regiune. Cehia stă cel mai bine, cu 83%, respectiv 76%, urmată de Polonia, cu 67% și 66%.
În ciuda cifrei ridicate a necesarului de finanțare și a turbulențelor politice în curs, aceștia consideră că presiunile asupra ofertei vor fi probabil mai puțin pronunțate decât sugerează cifra brută.
„Acest lucru reflectă mai mulți factori atenuanți, inclusiv i) o emisiune netă mai mică, ii) o diversificare crescută a surselor de finanțare printr-o dependență mai mare de plasamentele private, împrumuturile din PNRR (RRF) și programul SAFE, precum și un volum mai mare de titluri de stat pentru populație și iii) o cerere puternică din partea fondurilor de pensii și a băncilor”, motivează Citi.
Din totalul de 285,55 mld. lei, cea mai mare componentă o reprezintă obligațiunile în lei, cu 89,7 mld. lei, urmate de împrumuturi, cu 62,1 mld. lei, obligațiunile în valută, cu 50,59 mld. lei, și titlurile pentru populație, cu 45 mld. lei. Certificatele de trezorerie nete adaugă 15 mld. lei, iar categoria de lichidități și numerar, 23,17 mld. lei. Aceasta din urmă este și cea mai avansată ca execuție, cu 19,58 mld. lei acoperite până la 22 iulie, în timp ce împrumuturile stau cel mai slab, cu 21,7 mld. lei din 62,1.
În conformitate cu planul orientativ de emisiuni al MF, se așteaptă ca strategia de împrumut să se bazeze în mare măsură pe surse interne. Citi estimează că împrumuturile interne vor totaliza aproximativ 169 mld. lei. Componenta principală a acestora vor fi obligațiunile de stat (ROMGB), estimate la aproximativ 90 mld. lei, din care 48,4 mld. lei au fost deja realizate până la data de 22 iulie.
Ritmul emisiunilor a rămas însă comparabil cu cel din anii anteriori, deși necesarul de finanțare a crescut. La finalul lui iulie, volumul cumulat de 48,4 mld. lei era sub nivelul atins în aceeași perioadă a anilor 2023, 2024 și 2025.
Alte surse interne semnificative includ titlurile de stat pentru populație, estimate la 45 mld. lei (cu 23,8 mld. lei realizate), certificatele de trezorerie nete la 15 mld. lei (cu 7,5 mld. lei realizate) și plasamentele private la 10 mld. lei (cu 8,6 mld. lei realizate).
Pe plan extern, împrumuturile vor fi modelate de emisiunile de euroobligațiuni, plasamentele private și împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale, programele SAFE și PNRR (RRF).
„Estimăm că emisiunile de euroobligațiuni vor totaliza aproximativ 9,7 mld. EUR, dintre care circa 4 mld. EUR au fost deja realizate. Se așteaptă ca împrumuturile din plasamente private să contribuie cu aproximativ 3,5 mld. EUR, din care 1,8 mld. EUR au fost deja asigurate. În plus, anticipăm debursarea a aproximativ 6 mld. EUR de către Comisia Europeană în cadrul programelor PNRR și SAFE până la sfârșitul anului”, spune Citi.
Per ansamblu, strategia de finanțare rămâne bine diversificată, valorificând o piață internă puternică, plasamente private semnificative și o finanțare substanțială din partea UE, ceea ce ar trebui să atenueze presiunile asupra ofertei.
„Această abordare echilibrată, combinată cu cererea robustă din partea investitorilor instituționali locali, ar trebui să atenueze presiunile asupra ofertei și să asigure că guvernul își poate acoperi confortabil nevoile de împrumut în restul anului, în ciuda cifrei brute ridicate și a contextului politic complicat”, conchid analiștii.
Un semnal în acest sens vine din execuția licitațiilor. În ultimele 12 luni, Ministerul Finanțelor a adjudecat peste volumul anunțat în toate lunile, cu excepția lui martie și aprilie 2026. Diferența cumulată se menține în jur de 5 mld. lei, după vârful din februarie, când s-au adjudecat 12,1 mld. lei față de 9,6 mld. lei anunțate.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
