Avocat: „Emiterea unor decizii de impunere în urma controalelor ANAF nu poate fi decât o uriașă sursă de litigii"

Ordinul 750/2026, apărut recent, obligă Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori să transmită anual la ANAF date despre conturi, solduri și detalii ale fiecărei tranzacții efectuate de utilizatori, fie că e vorba de cumpărare, vânzare sau schimb. Președintele ANAF a anunțat chiar intenția de a înființa o divizie dedicată controlului tranzacțiilor cu criptomonede. 

Chiar dacă demersurile sunt justificate, problema este că legislația pe care aceste controale urmează să o aplice rămâne lacunară, arată avocata.

Firmele din domeniu, fără reguli contabile clare

Obligațiile fiscale ale persoanelor fizice care tranzacționează criptomonede sunt reglementate relativ clar, iar ANAF a publicat broșuri, ghiduri și a organizat cursuri pe această temă. Situația societăților comerciale active în domeniu este cu totul diferită.

„De cel puțin șase ani, Ministerul Finanțelor evită elaborarea unor reguli contabile specifice criptoactivelor. Într-o lume a digitalului, suntem forțați să asimilăm un Bitcoin și Ethereum cu stocurile de marfă tradițională sau cu imobilizările, în funcție de intenția de utilizare a acestora. În 2020, CECCAR a inițiat un demers de completare a legislației contabile, însă fără niciun rezultat", a declarat Luisiana Dobrinescu.

Concret, nu există reguli care să stabilească ce înregistrare contabilă se face la momentul obținerii unui criptoactiv prin minare, nici norme privind momentul la care o societate ar trebui să recunoască venituri impozabile, fie că acestea provin din minare, din creșteri de valoare, din schimb sau din vânzare. Practica actuală reflectă această ambiguitate.

„Cei mai mulți contabili consideră că, din cauza fluctuațiilor de valoare a acestor active, gestiunea lor ar trebui ținută extra-contabil. Alții le înregistrează contabil și fac reevaluări care determină venituri și cheltuieli care alterează semnificativ indicatorii contabili și fiscali ai societății. Toate aceste operațiuni au loc în economia României de mai bine de 15 ani", a precizat Dobrinescu.

Dacă pentru operațiunile clasice de tranzacționare există măcar precedente și interpretări, pentru operațiunile specifice finanțelor descentralizate (DeFi) și staking (blocarea unor cantități de criptomonede într-un protocol blockchain pentru a susține securitatea și funcționarea rețelei), nu există nicio orientare fiscală clară. Ambele au ca scop obținerea de criptoactive, dar nicio normă românească nu precizează cum se tratează fiscal veniturile rezultate.

Statele membre ale UE au abordări foarte diferite față de această problemă, atât în privința înregistrărilor contabile, cât și în privința momentului în care veniturile devin exigibile și, implicit, impozabile. România nu s-a aliniat niciuneia dintre aceste abordări și nu și-a construit una proprie.

Instituțiile se așteaptă unele pe altele

Situația persistă, potrivit avocatei, nu din lipsă de semnale din piață, ci dintr-o evitare sistematică a responsabilității de reglementare. 

„La fiecare discuție pe această temă, ni se spune că Ministerul Finanțelor așteaptă ceva de la BNR, care așteaptă ceva de la Ministerul Justiției, pentru ca astfel să nu se întâmple nimic. Sentimentul meu este că niciuna dintre instituții nu dorește să își asume responsabilitatea reglementării. Într-un astfel de context, emiterea unor decizii de impunere în urma controalelor ANAF nu poate fi decât o uriașă sursă de litigii", a explicat Luisiana Dobrinescu.

Riscul nu este unul teoretic, iar fără norme clare, contribuabilii nu pot demonstra că s-au conformat și nici ANAF nu poate aplica un standard uniform. Rezultatul cel mai probabil, în lipsa unei clarificări legislative urgente, este un val de contestații și procese care să consume resurse de ambele părți.

Luând în considerare această ceață fiscală, avocata avertizează că se poate ajunge, „așa cum ne-am obișnuit în ultimii zece ani, la o amnistie fiscală care aruncă la coș nu doar posibile surse bugetare, ci și efortul inspectorilor fiscali, al contribuabililor care vor fi în postura de a se apăra, al avocaților și nu în ultimul rând, al instanțelor.”