În cadrul ședinței Consiliului de Administrație, BNR a decis, de asemenea, păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an, în timp ce rata aferentă facilității de depozit rămâne la 5,5% pe an.
Totodată, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit au fost menținute la valorile curente.
Decizia de menținere a dobânzii-cheie a fost luată pe fondul presiunilor economice persistente, reflectând obstacolele majore din calea procesului de dezinflație.
Conform evaluărilor băncii centrale, inflația va mai înregistra creșteri în lunile care urmează, fiind alimentată de o serie de factori de risc. Printre principalele cauze se numără incertitudinile fiscale, dinamica accelerată a costurilor salariale – care se transferă cel puțin parțial în prețurile de consum – precum și contextul internațional.
Inflația anuală în România a ajuns la 10,7% în aprilie 2026. Spre comparație, alte țări din regiune înregistrează niveluri semnificativ mai scăzute – Polonia raportează o inflație de 3,2% (dobândă-cheie de 3,75%), Cehia de 2,5% (dobândă de 3,5%), iar Ungaria de 2,1% (dobândă de 6,25%).
Pentru populație și mediul de afaceri, menținerea dobânzii de politică monetară la acest prag înseamnă că ratele creditelor și costurile generale de finanțare vor rămâne la un nivel ridicat.
BNR a optat pentru această abordare prudențială pentru a menține un echilibru fragil: pe de o parte, încearcă să tempereze avansul prețurilor, iar pe de altă parte, evită o reducere a dobânzilor care ar putea alimenta și mai mult presiunile inflaționiste.
Banca centrală a subliniat că va continua să monitorizeze cu strictețe evoluțiile macroeconomice și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune pentru a asigura stabilitatea financiară și readucerea inflației la un nivel optim pe termen mediu.
La ședința anterioară, din februarie, BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, la 3,9%, de la 3,7% anterior, anticipând că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârșitul lui 2027.
Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că remarca pe care a auzit-o referitoare la ratarea țintei de inflație de către BNR este corectă și că banca centrală a ratat timp de patru ani prognoza, însă și inflația în zona euro a fost mai mare decât prognoza.
„Hai să nu subestimăm prin ce a trecut această țară. (...) Am avut o pandemie cu toate măsurile care au fost, război la graniță cu toate consecințele, criză energetică cu impact major asupra prețurilor, iar la noi, în plus față de alte țări, un an electoral prelungit. (...) Nu nu mai trebuie încă una (n.r. criză)”, a spus Isărescu cu referire la cei patru ani.
Ce nu a anticipat guvernatorul BNR la acel moment – și nici nu ar fi avut cum – a fost o nouă criză: războiul din Orientul Mijlociu a dus la scumpiri ale prețurilor petrolului care au avut efecte inflaționiste în lanț în economii.
Raportul asupra inflației aprobat în ședința din 15 mai va fi prezentat publicului într-o conferință de presă programată pentru marți, 19 mai 2026, la ora 11:00, când vor fi anunțate cel mai probabil și noile prognoze pentru 2026 și 2027.
.png)
.png)
.png)
