Câte companii salvează concordatul preventiv? 11 din 691 de cereri depuse în peste cinci ani | GRAFICE

Cifrele provin din monitorizarea INFINEXA, companie care activează în piața serviciilor de restructurare și insolvență. Ultima treaptă a traseului – cele 11 companii cu planul executat integral – a fost calculată la solicitarea Termene Business Hub. Datele includ microîntreprinderile, cu excepția secțiunilor privind procedurile colective din 2026, unde perimetrul cuprinde doar companiile mici, mijlocii și mari.

Traseul celor 691 de cereri

Din totalul cererilor depuse, 222 au fost respinse de instanțe, iar 10 nu erau soluționate la data analizei. Cele 459 de proceduri admise s-au împărțit în două: 236 sunt în continuare active, iar 223 s-au închis. Dintre cele 236 active, 149 de societăți au un plan de restructurare omologat și în derulare, iar alte 87 se află în faza de votare sau de omologare a planului.

Deznodământul celor 223 de proceduri închise este partea cea mai relevantă a analizei. În 145 de cazuri planul nu a ajuns niciodată să fie omologat. În alte 58, planul a fost omologat, dar nu a fost respectat. Doar 20 de proceduri s-au închis cu un plan omologat și executat.

Respingerea cererii nu înseamnă automat sfârșitul companiei. Dintre cele 222 de societăți cărora instanțele nu le-au deschis concordatul, 109 au intrat ulterior în insolvență, iar 113 nu.

Comparația dintre cele două grupuri este, de altfel, cel mai bun argument în favoarea procedurii. Un procent de 28% dintre companiile cărora instanțele le-au recunoscut starea de dificultate se află astăzi în insolvență, față de 49% dintre cele cărora le-au respins cererea.

Trei rate de succes, trei imagini diferite

Raportate la cele 223 de proceduri închise, cele 20 de planuri duse la capăt dau o rată de succes de 9%. Este cifra nominală, cea care apare în statistică, dar care nu spune toată povestea.

Dintre cele 93 de societăți care au ieșit din concordat fără să ajungă ulterior în insolvență, doar 11 au planul executat integral, iar diferența vine din faptul că 9 dintre cele 20 de proceduri considerate reușite s-au încheiat, totuși, cu intrarea companiei în insolvență. Recalculată astfel, rata de succes se înjumătățește la 4,9%, cu 11 din 223 de proceduri închise.

Raportate la toate cele 691 de cereri depuse în cinci ani și jumătate, cele 11 companii înseamnă 1,6%. Cu alte cuvinte, una din 63 se salvează.

De ce eșuează planurile care au reușit

Explicația celor 9 recidive ține de arhitectura procedurii. Concordatul îngheață doar creanțele afectate, adică datoriile născute înainte de deschiderea procedurii, în timp ce datoriile curente, acumulate în timpul restructurării, rămân în afara planului.

„Societățile și-au respectat programele de plăți privind creanțele afectate, fapt care a dus la constatarea succesului planului de restructurare, însă creanțele curente născute pe parcursul procedurii de concordat au generat starea de insolvență subsecventă”, explică Mircea Șomlea, Senior Partner INFINEXA.

Cu alte cuvinte, o companie poate plăti impecabil datoria veche și, în același timp, să producă datorie nouă până la sufocare. Petrolul Ploiești este un exemplu foarte bun. Clubul a parcurs procedura corect, cu plan omologat și apoi modificat, dar datoriile i-au crescut în timpul concordatului de la 3,7 mil. euro la circa 9 mil. euro, iar procedura s-a închis în mai 2026, urmată de insolvență la mai puțin de o lună distanță.

Jumătate dintre recidive vin în prima lună

Dintre cele 223 de proceduri închise, 130 de societăți au intrat ulterior în insolvență. Viteza cu care se întâmplă spune mult despre ce înseamnă, de fapt, închiderea concordatului. Un număr de 18 companii au ajuns în insolvență în cel mult 5 zile de la închiderea procedurii preventive, alte 41 de companii între 6 și 30 de zile, 32 între 31 și 90 de zile, 33 într-un interval de până la un an și doar 6 după mai bine de un an.

Aproape jumătate dintre ele – 59 din 130 – trec pragul în prima lună, ceea ce este consecința directă a legii. Închiderea concordatului prezumă starea de insolvență, iar articolul 66 alineatul 3 din Legea 85/2014 obligă debitorul să ceară el însuși deschiderea insolvenței în termen de 5 zile, dacă nu continuă negocierile pentru un acord extrajudiciar. În paralel, creanțele afectate renasc la valoarea lor integrală, cu tot cu accesoriile suspendate pe durata procedurii.

Volumul crește, randamentul nu

Numărul cererilor a crescut constant: 16 în 2021, 32 în 2022, 103 în 2023, 156 în 2024 și 244 în 2025. În primul semestru din 2026 au fost depuse deja 140 de cereri, ceea ce proiectează un an cu aproximativ 280 de cereri, adică un nou record.

În aceste perioade, instanțele au admis 9, 23, 68, 100, 169, respectiv 90 de proceduri, cu o rată de deschidere care oscilează între 56% și 72%.

Cifrele de la nivelul lunii martie 2026 consemnau 159 de proceduri deschise în urma cererilor din 2025. Între timp, numărul a urcat la 169, prin deschideri obținute ulterior, în apel, și atribuite retroactiv anului în care a fost depusă cererea.

Rata de omologare a planurilor a evoluat invers față de volum – 22% pentru cererile din 2021, 57% pentru 2022, 68% pentru 2023, 64% pentru 2024 și 55% pentru 2025.

Ultima cifră arată cât de înșelătoare pot fi măsurătorile făcute prea devreme. La 31 decembrie 2025, aceeași rată era de 30%, iar prăbușirea părea dovada unui instrument folosit de companii nepregătite.

Pe măsură ce dosarele au ajuns la faza de omologare, cifra s-a corectat la 55%. Cele 10 procente aferente primului semestru din 2026 se explică la fel, procedurile deschise recent neapucând încă să ajungă în fața acestui test.

Aceeași prudență se impune la ratele de succes pe cohorte – 13,04% pentru procedurile din 2022, 10,29% pentru 2023, 6% pentru 2024 și 2,37% pentru 2025. Cohortele mai vechi, aproape complet decise, au rate de succes de circa 10%-13%, în timp ce cohortele recente arată rate de succes tot mai mici, dar și pe fondul unor ponderi în creștere ale procedurilor încă în desfășurare, care pot avea deznodământ atât în succes, cât și în insucces. Doar trecerea anilor următori poate confirma sau infirma o tendință de scădere multianuală a ratelor de succes.

Cifrele se pot mișca în ambele sensuri. Rata promoției 2022 a urcat, în șase luni, de la 9,38% la 13,04%. Totuși, în balanța concordatelor se observă clar cum greutatea insucceselor trage puternic în jos talerul procedurilor eșuate, iar insuccesul se confirmă mult mai repede decât reușita. Promoția primului semestru din 2026 are deja 4 proceduri închise fără succes, cea mai rapidă la 84 de zile de la deschidere, constatată de Tribunalul Neamț.

Reforma a ridicat pragul, fără să închidă ușa

Modificările aduse Legii 85/2014 în decembrie 2025 au înăsprit condițiile de acces la concordat. Debitorul trebuie să dovedească, încă din cerere, că se află în dificultate financiară, dar nu în insolvență, administratorul concordatar trebuie să structureze lista creanțelor pe categorii înainte de deschiderea procedurii, iar neimplementarea planului a devenit o cauză distinctă de încetare.

Logica intuitivă spunea că un filtru mai strict va produce mai puține dosare admise. Datele primului semestru din 2026 arată altceva. Dintre cele 140 de cereri depuse, 90 au fost admise, o rată de deschidere de 64,3%, exact în interiorul benzii de 64%-72% din ultimii patru ani.

Pragul a crescut, proporția cererilor care trec de el a rămas practic neschimbată, semn că dosarele sunt pregătite mai bine înainte de a ajunge în fața judecătorului-sindic. Totuși, efectul reformei asupra ratei de reușită nu poate fi măsurat încă. Dintre cele 90 de proceduri, 77 se aflau în faza de negociere a planului la momentul analizei.

Prevenția, privilegiul firmelor mari

Pentru companiile mici, mijlocii și mari – excluzând microîntreprinderile – raportul dintre prevenție și insolvență arată complet altfel decât media națională.

În primul semestru din 2026 au fost deschise 49 de concordate la 239 de insolvențe, adică aproximativ 20 de proceduri preventive la 100 de dosare de insolvență.

Pe ansamblul economiei, incluzând microîntreprinderile, raportul era de 2,64 la 100 în primele patru luni ale anului, potrivit unei analize Termene Business Hub.

Cifrele provin din surse și perimetre diferite – monitorizarea INFINEXA pentru companiile non-micro, datele ONRC pentru totalul economiei – deci comparația este una de ordin de mărime. Diferența este legată de aritmetica procedurii.

Concordatul cumpără timp juridic, fără să aducă lichiditate. Costurile fixe, onorariul administratorului concordatar și efortul de a construi un plan credibil sunt disproporționate pentru o firmă cu câteva sute de mii de lei cifră de afaceri. Noile cerințe de documentație din decembrie 2025 accentuează acest efect, concentrând procedura și mai mult în segmentul companiilor mijlocii și mari.

Dimensiunea companiilor care ajung la concordat se vede și mai clar în topul celor 169 de societăți care au depus cerere în 2025 și pentru care instanțele au deschis procedura, unele dintre deschideri fiind pronunțate abia în 2026.

Primele zece dintre ele cumulează o cifră de afaceri de 3,46 mld. lei, iar Liberty Galați acoperă singură 61% din acest total, cu afaceri de șapte ori mai mari decât ale următoarei companii din clasament.

Împreună cu Liberty Tubular Products Galați, cele două companii ale grupului ajung la 65%, potrivit calculelor Termene Business Hub pe baza datelor din platforma Termene.

Tiparul se repetă și în prima jumătate a acestui an, la o scară ceva mai mică. Cele mai mari 10 companii care au depus cerere de deschidere a concordatului preventiv în primul semestru din 2026 – unele cereri fiind încă nesoluționate, astfel că topul se poate schimba – cumulează o cifră de afaceri de 2,1 mld. lei, cu circa 39% sub nivelul primelor zece din 2025.

Concentrarea rămâne însă la fel de puternică. Aaylex One, procesatorul de carne de pasăre din spatele brandului Cocorico, acoperă singură 54,9% din total, cu afaceri de aproape 1,2 mld. lei, de 3,7 ori mai mari decât ale următoarei companii din clasament, potrivit calculelor Termene Business Hub pe baza datelor din platforma Termene.

Celelalte nouă companii adună împreună aproape 1 mld. lei, iar șapte dintre ele au cifre de afaceri sub 100 mil. lei. Sub vârful format de industria alimentară, clasamentul este dominat de construcții și de energie, sectoare care apar și în topul procedurilor colective deschise în primul semestru.

Insolvențele cresc, falimentele scad

În primul semestru din 2026, 303 companii mici, mijlocii și mari au intrat într-o procedură colectivă, față de 217 în perioada similară din 2025, o creștere de 39,6%. Pe tipuri de procedură, insolvența generală a crescut cu 43,1%, de la 167 la 239 de dosare, concordatul preventiv s-a dublat, de la 24 la 49, în timp ce falimentul simplificat – lichidarea directă, deschisă atunci când nu mai există nicio tentativă de salvare – a scăzut cu 42,3%, de la 26 la 15.

Activele imobilizate ale companiilor intrate în insolvență au urcat de la 1,06 mld. lei la 3,35 mld. lei, o creștere de 216%, de cinci ori mai rapidă decât creșterea numărului de dosare. Dificultatea se deplasează spre companii cu greutate în economie.

„Practic, dificultatea nu doar se extinde, ci se mută spre companii cu greutate reală în economie, iar efectele unei insolvențe la acest nivel se resimt mult dincolo de firma în sine: în lanțul de furnizori, în piața muncii locală, în creditorii implicați”, a declarat Adrian Lotrean, fondator și CEO INFINEXA.

Activele imobilizate implicate în concordate scad, aparent, de la 3,72 mld. lei la 1,65 mld. lei, o contracție de aproape 56%. Explicația stă în două dosare excepționale, câte unul în fiecare semestru: concordatul Liberty Galați, cu active de 2,9 mld. lei, adică circa 78% din valoarea primului semestru din 2025 și Aaylex One, cu aproape 1 mld. lei, în primul semestru din 2026.

Fără cifrele Liberty Galați și Aaylex One, valorile devin comparabile – 0,82 mld. lei în 2025 și 0,66 mld. lei în 2026, o scădere de 19%. Din aceste cifre reiese că procedura de concordat se răspândește către tot mai multe companii mici și mijlocii.

Creșterea nu s-a distribuit uniform pe parcursul semestrului. Martie și iunie 2026 concentrează vârfurile, cu 73, respectiv 65 de dosare deschise, în timp ce restul lunilor au oscilat între 38 și 44 de dosare. În 2025, nicio lună nu depășește 41 de dosare.

Agricultura, de la notă de subsol la sectorul cel mai greu

Cele 303 dosare ale semestrului se concentrează în cinci sectoare, care adună împreună 244 de proceduri, deci patru din cinci.

Comerțul conduce cu 70 de dosare, urmat de construcții cu 64, industrie prelucrătoare cu 48, agricultură cu 44 și transport cu 18. Companiile intrate în procedură cumulează active imobilizate de 5,1 mld. lei, o cifră de afaceri de 12,6 mld. lei și 15.439 de angajați.

Saltul agriculturii este cel mai spectaculos. În primul semestru din 2025, sectorul genera 12 proceduri colective, cu active imobilizate cumulate de 80 de mil. lei. Un an mai târziu, vorbim de 44 de proceduri și 1,24 mld. lei. Numărul dosarelor s-a multiplicat de aproape patru ori, iar valoarea activelor de peste 15 ori.

Termene Business Hub trăsese deja un semnal cantitativ de alarmă privind agricultura în rândul sectoarelor vulnerabile din economie. Datele din instanțe îl confirmă acum cu decalajul de câteva luni în care bilanțurile erodate ajung în fața judecătorului.

Legătura merge și mai departe. Șase din primele 10 companii ale industriei prelucrătoare, după valoarea activelor, aparțin procesării alimentare, veriga imediat următoare producției agricole. Statistica le numără separat, dar cele două sectoare descriu aceeași presiune, surprinsă în două puncte ale aceluiași lanț.

Fără Aaylex One, procesatorul de carne de pasăre din spatele brandului Cocorico, aflat în concordat preventiv, cu 989 mil. lei active imobilizate, 1,09 mld. lei cifră de afaceri și 1.848 de angajați, restul industriei prelucrătoare coboară la circa 671 mil. lei și trece sub agricultură.

La celălalt capăt, IT-ul rămâne sectorul cel mai ferit de proceduri, așa cum a arătat și Termene Business Hub într-o analiză despre insolvențe.

Doljul, un sfert din concordatele țării

Concentrarea teritorială a procedurii are un singur nume. Județul Dolj cumulează 25,28% din totalul concordatelor deschise la nivel național între 2021 și 2025 – 90 de proceduri din 109 cereri depuse, adică o rată de deschidere de 82,57%, mult peste media națională. Dintre acestea, 52 au fost omologate, adică o rată de 57,78%, față de 30% cât era media națională la finalul lui 2025.

Doljul se remarcă și în datele ONRC, unde concentrează un sfert din procedurile deschise în 2025 fără să apară în topurile insolvenței, anomalie evidențiată de o altă analiză Termene Business Hub.

Paradoxul care naște dificultate din succes

INFINEXA descrie un mecanism care privește companiile ieșite cu bine dintr-o reorganizare judiciară.

Un plan de reorganizare presupune, aproape întotdeauna, o reducere a creanțelor acceptată de creditori. Contabil, ștergerea unei datorii se înregistrează drept venit din anularea datoriilor, iar fiscal acest venit intră în baza de calcul a impozitului pe profit.

Așadar, compania rămâne cu o obligație bugetară de 16% dintr-un câștig care nu i-a adus niciun leu în cont, exact în momentul în care iese din procedură cu lichiditatea consumată.

Articolul 69 din Legea 85/2014 interzice o nouă reorganizare timp de cinci ani, ceea ce lasă concordatul preventiv drept singurul instrument de restructurare accesibil unei astfel de companii.

Un proiect de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaților, Pl-x 198/2025, ar scuti de impozit veniturile rezultate din reducerea creanțelor prin planuri de reorganizare confirmate. Până la o eventuală adoptare, paradoxul rămâne însă în vigoare.

Ce urmează

Banca Națională a României estimează, în Raportul asupra stabilității financiare din iunie 2026, că probabilitatea medie de nerambursare a companiilor nefinanciare va urca de la 3,4% în martie 2026 la 4,5% în martie 2027, iar rata creditelor neperformante pentru companii a ajuns deja la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de acum un an.

În sondajul băncii centrale, 80,1% dintre firmele sondate consideră că situația economică națională s-a deteriorat în ultimele șase luni, iar 55,1% raportează înrăutățirea propriei situații economice și financiare.

Presiunea asupra companiilor nu se va reduce în lunile următoare, ceea ce ar trebui să împingă în sus și cererea pentru restructurare preventivă. Întrebarea rămâne însă dacă instrumentul poate livra ceea ce promite.