Consultant: După SAF-T, payroll-ul ar putea deveni următoarea zonă de control fiscal digital

Scris de
Amelia Turp
Consultant: După SAF-T, payroll-ul ar putea deveni următoarea zonă de control fiscal digital
Digitalizarea conformării fiscale din România a avansat rapid în ultimii ani, prin SAF-T, e-Factura și e-Transport. După contabilitate, facturare și transporturi, zona salarială a rămas până acum în afara radarului autorităților, dar potrivit Claudiei Sofianu, Partener și People Advisory Services Leader la EY România, această situație ar putea să nu dureze mult.
„Nu există astăzi un proiect «SAF-P(ayroll)» în România, dar direcția digitalizării fiscale arată clar că datele salariale nu vor rămâne mult timp în afara radarului autorităților", scrie Sofianu. 

Ea face referire la „Standard Audit File – Payroll" (SAF-P), standard care a fost publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în aprilie 2010, prin Forum on Tax Administration.

„El descrie o structură prin care datele de salarizare pot fi extrase din sistemele companiilor și puse la dispoziția autorităților sau auditorilor într-un format standardizat", explică autoarea.

Diferența față de SAF-T ține de sensibilitatea datelor.

„SAF-P intră într-un teritoriu mai sensibil, aflat la intersecția dintre fiscalitate, legislația muncii, securitate socială, timp de lucru, mobilitate internațională și politici de HR", scrie Sofianu.

Într-o formulare simplă, autoarea sintetizează astfel diferența: „SAF-T întreabă: poți explica datele tale contabile? SAF-P ar întreba: poți explica datele tale salariale?".

La nivel internațional, SAF-P nu a avut aceeași traiectorie de adopție ca SAF-T.

„Există ca standard OCDE și ca model de referință, dar nu există, în prezent, o hartă amplă de implementări naționale oficiale în forma exactă a standardului", notează Sofianu. 

În schimb, mai multe state și-au construit propriile sisteme de raportare salarială digitală. Australia utilizează „Single Touch Payroll", Marea Britanie are „Real Time Information" pentru PAYE, iar Noua Zeelandă folosește „Payday Filing". 

„Aceste sisteme nu se numesc SAF-P, dar transmit același mesaj: payroll-ul devine o sursă de date aproape în timp real pentru autorități.” (C.S.)

Autoarea identifică și instrumente locale care merg în aceeași direcție: Declarația 112, care colectează lunar informații despre impozitul pe venit și contribuțiile sociale, REGES, care conține date esențiale despre contractele de muncă, precum și SAF-T, e-Factura și e-Transport. 

„Privite împreună, aceste sisteme arată că statul își construiește treptat o capacitate mai mare de a corela informații din surse multiple", scrie ea.

Miza reală a transformării digitale nu e neapărat tehnică, ci mai ales organizațională. „Payroll-ul nu este niciodată doar un calcul lunar de salarii", subliniază Sofianu.

„În multe organizații, problema nu este că payroll-ul nu funcționează, ci că funcționează în prea multe locuri diferite: un sistem pentru pontaj, altul pentru HR, altul pentru payroll și altul pentru contabilitate." (C.S.)

Din această fragmentare derivă întrebarea dacă „contractul, pontajul, statul de plată, Declarația 112, contabilitatea, politicile de beneficii și documentele justificative spun aceeași poveste".

Referindu-se la experiența SAF-T, Sofianu observă că „diferențele mici, tolerate ani de zile în sisteme, devin vizibile atunci când datele sunt extrase standardizat". 

Într-un scenariu similar aplicat payroll-ului, „vulnerabilitățile ar apărea în altă zonă, dar cu aceeași claritate: codificarea beneficiilor, tratamentul indemnizațiilor, calculul contribuțiilor, veniturile angajaților mobili, corelarea absențelor cu salariul și reconcilierea cu financiarul", punctează ea.

De aceea, autoarea respinge ideea că discuția s-ar reduce la un fișier tehnic.

„Este, mai degrabă, o discuție despre guvernanța datelor de personal și payroll: cine deține datele, cine le validează, cine decide tratamentul fiscal al beneficiilor și cine poate explica rapid o diferență atunci când autoritatea o identifică înaintea companiei", explică Sofianu.

Subiectul se leagă și de parcursul României către OCDE. „Nu doar un exercițiu diplomatic sau de imagine, ci un proiect strategic de modernizare, cu impact asupra încrederii investitorilor, accesului la capital și calității reformelor publice", afirmă ea.

„Poate că România nu va implementa SAF-P sub această denumire. Poate va continua să dezvolte raportări locale, integrate treptat, în jurul sistemelor deja existente. Dar direcția este greu de ignorat. După contabilitate, facturare și transporturi, payroll-ul este una dintre zonele în care autoritățile vor cere, probabil, mai multă transparență digitală”, conchide reprezentanta EY.
Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A