Guvernul finanțează cu 50 mil. lei proiecte de investiții în industria prelucrătoare. Program de 5,3 mld. lei

Scris de
Tibi Oprea
Guvernul finanțează cu 50 mil. lei proiecte de investiții în industria prelucrătoare. Program de 5,3 mld. lei
Guvernul a adoptat, la propunerea Ministerului Finanțelor, instrumentul de finanțare pentru investiții de 5,3 mld. lei în dezvoltarea capacităților de producție din România, prin care companiile pot primi sprijin pentru investiții inițiale de minimum 50 mil. lei.

Este primul mecanism de finanțare din programul de relansare economică elaborat de Ministerul Finanțelor, aprobat prin OUG nr. 8/2026 și vizează investiții în proiecte de producție în industria prelucrătoare, în sectoare economice care înregistrau un volum ridicat de importuri, cu scopul de a stimula producția internă și de a crea noi locuri de muncă.

Banii pot fi folosiți pentru construcții, echipamente tehnologice și active necorporale noi. Miza schemei este creșterea producției interne, dezvoltarea unor lanțuri valorice locale, reducerea dependenței de importuri și crearea de noi locuri de muncă.

„Investiții în sectoare unde importăm prea mult”

Programul are un calendar multianual, conceput pentru a oferi predictibilitate investitorilor. Acordurile de finanțare vor putea fi emise în perioada 2026-2032, iar plățile vor fi efectuate în perioada 2027-2036.

Ministerul Finanțelor va organiza anual sesiuni de depunere a cererilor, deschise timp de 30 de zile lucrătoare și anunțate cu cel puțin 30 de zile înainte de lansare.

Un element de noutate al instrumentului îl reprezintă flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitățile de capital și de modelul de dezvoltare.

„România are nevoie de investiții care produc valoare adăugată, locuri de muncă și capacitate industrială în România. Prin acest instrument creat de Ministerul Finanțelor, punem la dispoziția companiilor 5,313 miliarde lei pentru proiecte mari de producție, în sectoare unde astăzi importăm prea mult. Nu putem reduce dezechilibrele economice fără a crește capacitățile de producție internă, atragere de capital și utilizarea inteligentă a resurselor publice.
Este un pas important prin care oferim companiilor resursele necesare pentru dezvoltarea unor capacități moderne de producție și pentru crearea de noi locuri de muncă, contribuind în același timp la reducerea deficitului comercial și la consolidarea rezilienței economice a României”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Criterii de eligibilitate și accesare

Finanțarea este condiționată de realizarea unei investiții inițiale cu cheltuieli eligibile de minimum 50 mil. lei. Schema este accesibilă atât companiilor cu istoric, cât și start-up-urilor, sub rezerva îndeplinirii unor cerințe financiare și operaționale stricte.

Pentru companiile aflate în activitate, accesul la fonduri este condiționat de deținerea unor capitaluri proprii pozitive și de înregistrarea unei rentabilități a cifrei de afaceri peste zero în unul din ultimele trei exerciții financiare.

În cazul întreprinderilor nou-înființate, este obligatoriu un capital social minim de 100.000 lei, fiind excluse entitățile ai căror acționari dețin sau au deținut în ultimii doi ani companii care au desfășurat activitatea pentru care se solicită sprijinul.

De asemenea, entitățile solicitante nu trebuie să fie în dificultate financiară, insolvență sau sub incidența unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat.

Evaluarea proiectelor și prioritizarea investițiilor

Cererile de acord pentru finanțare vor fi ierarhizate printr-un sistem de punctaj conceput să direcționeze fondurile către proiectele cu impact maxim în economia reală.

Acordurile de finanțare vor putea fi emise până în anul 2032, iar plata ajutoarelor de stat se va realiza până în anul 2036, oferind investitorilor un cadru predictibil și stabil pentru implementarea proiectelor.

Proiectele vor fi ierarhizate pe baza unui sistem de punctaj care urmărește maximizarea impactului economic, cu accent pe reducerea importurilor, dezvoltarea lanțurilor valorice locale, creșterea gradului de automatizare și a capacităților de producție în sectoarele strategice, urmând a fi  evaluate pe baza criteriilor de eligibilitate.

Prin această măsură, Guvernul României reafirmă angajamentul de a susține investițiile productive, de a întări baza industrială națională și de a crea premisele unei creșteri economice sustenabile pe termen lung.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A