Ritmul în care jucătorii economici au intrat în dificultate s-a intensificat pe parcurs. Primele trei luni (primul trimestru) aduseseră o creștere de 14,3% față de T1/2025, la 1.829 de insolvențe, dar luna aprilie a adăugat peste un punct procentual.
Dinamica de la începutul lui 2026 vine după o creștere de 3,8% în 2025 față de 2024, de la 7.274 la 7.553 de insolvențe, respectiv 279 de dosare noi. Totuși, acest plus anual a fost generat exclusiv de șocul din lunile noiembrie (1.189 vs. 621) și decembrie (1.046 vs. 757), care au adus cumulat 857 de insolvențe în plus.
Cu alte cuvinte, fără puseul din ultimele două luni ale lui 2025, ritmul stabil din primele zece ar fi dus anul spre o ușoară scădere. Un procent de 75% (643 de dosare) din surplusul de 857 a venit din comerț (184), construcții (174), transport și depozitare (141), industria prelucrătoare (91) și HoReCa (53).
Acest val de insolvențe este dictat de un focar de 10 județe care concentrează sub 18% din totalul firmelor active, dar care generează aproape 27% din volumul național de insolvențe, cu un ritm de creștere de peste două ori mai alert decât restul țării.
Sectoarele cu cele mai mari volume
Ceea ce a început ca o creștere abruptă de final de an, pe fondul corecțiilor bugetare și al contracției piețelor externe, s-a consolidat într-o tendință fermă în 2026. Deteriorarea din ianuarie-aprilie 2026 este tot sectorială, cu aceleași industrii mari care frânează, dar ritmul de intrare în procedura insolvenței este semnificativ mai mare.
Volumele brute arată că din totalul de 2.524 de proceduri deschise la nivel național, primele cinci sectoare cumulează peste 73,8%. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul este sectorul care a dat cele mai multe insolvențe – 578. Urmează construcțiile (536), transport și depozitare (290), industria prelucrătoare (282) și HoReCa (177).
Pe de altă parte, un semnal cantitativ de alarmă vine dinspre agricultură, silvicultură și pescuit, sector care a generat 147 de dosare noi, aproape dublu (90,9%) față de perioada similară din 2025.
În același timp, sunt și câteva sectoare mai mici care au înregistrat creșteri procentuale mari: intermedieri financiare și asigurări (18 dosare, +157,1%), industria extractivă (9 dosare, +125%), tranzacții imobiliare (37 de dosare, +85%) și activități de spectacole, culturale și recreative (33 de dosare, +83,3%).
Presiunea pare să fi început să urce și pe verticală, dinspre firmele mici spre cele mari. O analiză Sierra Quadrant citată de Agerpres arată că 66 de companii cu active de peste 1 milion de euro au intrat în insolvență în primul trimestru, de peste două ori și jumătate mai multe decât în aceeași perioadă din 2025 (25). Acesta este un semn că deteriorarea nu mai e doar o chestiune de număr, ci și de anvergură a firmelor afectate.
Sectoarele cu cele mai mari riscuri
Dincolo de volumele absolute, presiunea economică se măsoară cel mai fidel prin rata de incidență sectorială. Raportarea numărului de insolvențe la totalul firmelor active din fiecare ramură de activitate arată cu exactitate unde este cel mai mare risc de a intra în incapacitate de plată. La nivel național, primele patru luni din 2026 au generat o incidență medie de 1,44 de insolvențe la mia de companii.
Dacă aplicăm calculul pe toate codurile CAEN, constatăm că cea mai mare rată de eșec o au industriile cu baze de raportare foarte mici. Sectorul de administrație publică, apărare și asigurări sociale apare pe primul loc din cauza unui singur dosar raportat la o bază de doar 270 de entități, ceea ce duce la o rată de 3,7 insolvențe la mia de firme.
Urmează distribuția apei, salubritate și gestionarea deșeurilor, cu o rată de risc de 3,65 generată de 23 de insolvențe dintr-un total de 6.307 firme active. Industria extractivă arată, de asemenea, o incidență mare, de 3,45 de insolvențe la mia de firme, în contextul a 9 dosare dintr-un total de 2.612 firme active.
Totuși, pentru ca analiza să fie relevantă la nivel macroeconomic, Termene Business Hub a eliminat aceste anomalii statistice aplicând un filtru de mărime – industrii majore, adică cele cu baze de peste 50.000 de companii active. După acest filtru, patru dintre aceste mari industrii depășesc media națională de risc.
Cea mai mare vulnerabilitate aparține sectorului de construcții, care se detașează cu 536 de insolvențe raportate la o bază de 173.028 de firme active. Domeniul înregistrează o incidență de 3,1 insolvențe la mia de companii, mai mult decât dublu față de media națională.
Topul sectoarelor cu risc crescut este completat de industria prelucrătoare, care atinge o rată de 2,32 la mia de firme (282 de dosare) și sectorul HoReCa, cu o rată de 2,13 la mia de firme (177 de dosare). Și sectorul de transport și depozitare se poziționează deasupra mediei, cu o incidență de 1,73 la mia de firme (290 de dosare).
Comerțul, deși domină la volume brute, are o incidență de 1,4 de dosare la mia de firme, sub media națională, datorită bazei sale uriașe de 413.225 de firme. Sub media națională de risc se află și serviciile administrative și suport, cu o incidență de 1,41, dar și agricultura, silvicultura și pescuitul, cu 1,1.
Județele cu cele mai mari volume
Această presiune sectorială masivă se descarcă inegal în teritoriu. Ordonarea economiei județene strict după numărul brut de insolvențe aduce în prim-plan polii economici maturi. Clasamentul de volum este dominat detașat de București, cu 487 de cazuri, urmat de Bihor (163), Cluj (151), Timiș (115) și Ilfov (107).
Marile aglomerări urbane (top 10) concentrează 52% din totalul firmelor active și generează 56,3% din totalul național de dosare (1.421 insolvențe). Totuși, viteza cu care aceste mari economii locale cedează este de 10,84%, un ritm la jumătate comparativ cu restul țării.
Datele demonstrează clar că vulnerabilitatea accelerată s-a mutat în provincie. Excluzând marile centre de business, restul județelor medii și mici au preluat șocul economic, înregistrând 1.103 insolvențe și o creștere de 22,15%.
Județele cu cele mai mari riscuri
Paradoxal, volumul brut uriaș din marile orașe nu se traduce printr-un risc sistemic critic raportat la densitatea lor corporativă: Bucureștiul înregistrează o incidență de 1,43, ușor sub media națională, iar Ilfovul coboară la 1,26.
Media națională de 1,44 insolvențe la mia de companii funcționează doar ca un indicator ponderat. Adevăratul focar de risc, o problemă de fapt regională, iese la iveală abia la ierarhizarea strictă în funcție de rata de incidență.
Topul vulnerabilității este condus de Brăila, cu 2,80 cazuri la mia de firme (48 de insolvențe la o bază de 17.124 companii active). Prezența județelor Bihor (2,56), Buzău (2,26), Arad (2,12), Maramureș (2,07) și Satu Mare (1,89) în clasament confirmă o presiune mai mare la granița de vest și cea de nord a țării.
Acest top 10 al riscului concentrează doar 17,7% din totalul firmelor active din România (308.524 companii), dar generează 26,9% din volumul național de insolvențe (678 de cazuri).
Mai mult, viteza cu care aceste economii locale cedează este de 26,49%, un ritm de peste două ori mai alert comparativ cu restul județelor, unde dinamica se temperează la aproximativ 12%.
O criză de concentrare
Dincolo de presiunea simțită de mediul de business la nivel național, fenomenul pe care îl remarcăm în primele patru luni din 2026 este într-o mai mare măsură o criză de concentrare decât una generalizată. Cinci sectoare adună peste 73% din dosare, iar 10 județe care dețin sub 18% din firmele active produc aproape 27% din insolvențe.
Prin urmare, riscul nu este distribuit uniform în economie, ci se adâncește acolo unde construcțiile, comerțul și transportul se suprapun cu județele vulnerabile de la nord-vest. Mai mult, în interiorul acestor zone de presiune, dificultățile încep să urce și spre firmele mai mari, nu doar cele mici.
Pentru creditori, furnizori, dar și autorități, o concluzie importantă este legată de precauție și, mai ales, de prevenție. Acestea pot fi țintite pe combinația de ramuri și regiuni unde presiunea este deja vizibilă.
Totuși, în timp ce operatorii privați sunt obișnuiți să fie profilactici în perioadele mai dificile din economie, sprijinul din partea statului, perceput oricum insuficient, ar putea fi și mai absent de această dată în contextul crizei politice care s-a suprapus pe criza economică.
Notă privind datele. Analiza folosește rapoartele publice descărcate de pe platforma ONRC în a doua parte a lunii mai. Datele actualizate transmise ulterior de ONRC (11 iunie) la solicitarea Termene Business Hub arată 2.542 de insolvențe în primele patru luni din 2026 și 2.280 în aceeași perioadă din 2025, deci o creștere de circa 11,5%, nu 15,5%, diferența venind din dosarele publicate retroactiv în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI). Cu toate acestea, cifrele culese de ONRC pe 2 iunie rămân ele însele provizorii și vor fi probabil revizuite în sus în perioada următoare din același motiv. Cu alte cuvinte, orice cifră privind insolvențele recente trebuie citită întotdeauna ca o estimare în curs de consolidare. Tendința de creștere, concentrată sectorial și geografic, se confirmă în ambele variante. Din clasamente a fost exclusă secțiunea „activități ale gospodăriilor private” (112 entități), care cuprinde gospodării înregistrate ca angajatori de personal casnic, fără caracter comercial.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
