Indicatorul urmărit este indicele prețurilor producătorilor pentru construcția de clădiri rezidențiale noi, care reflectă prețurile pe care clienții le plătesc antreprenorilor de construcții.
Creșterea nu a fost uniformă pe parcursul deceniului, astfel că trei ani au concentrat cea mai mare parte a presiunii: 2022 (+12,2%), 2023 (+6,9%) și 2021 (+5,8%). Ritmul de creștere s-a temperat ulterior, ajungând la +2,3% în 2024 și +1,3% în 2025, se arată în raport.
La nivel de țară, discrepanțele sunt mari, iar Bulgaria (+166,1%), Ungaria (+155,4%) și România (+130,7%) au înregistrat cele mai ample scumpiri din 2015 până în 2025. România a urcat de la 65,4 la 150,9, una dintre cele mai mari creșteri relative din UE.
Turcia iese complet din scară (618,9 în 2025, față de 33,1 în 2015), reflectând inflația galopantă din construcții.
La polul opus se află Italia (+17,0%), Grecia (+17,3%) și Finlanda (+22,1%), unde creșterile au rămas modeste față de media europeană.
România se plasează astfel în primul eșalon al statelor cu cea mai accelerată scumpire a construcțiilor rezidențiale, un ritm care pune presiune atât pe dezvoltatori, cât și pe accesibilitatea locuințelor pentru cumpărătorii finali.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
