Peste 57% dintre proiectele aprobate au revenit companiilor cu capital străin, ceea ce confirmă atractivitatea constantă a României pentru investitorii internaționali.
Programele au finanțat dezvoltarea de noi unități de producție, extinderea operațiunilor existente și crearea de locuri de muncă, contribuind la competitivitatea economică pe termen lung. Evoluția acestor scheme reflectă o tranziție graduală de la un număr mare de finanțări de valoare redusă către proiecte mai puține, dar cu importanță strategică mai mare.
Un rol central îl joacă Hotărârea de Guvern nr. 300/2024, în cadrul căreia au fost aprobate 15 proiecte în 2024-2025, cu investiții totale de aproximativ 662 milioane de euro, sprijinite prin ajutoare de 283 milioane de euro și estimate să genereze peste 1.600 de locuri de muncă.
„Cadrul de ajutor de stat al României evoluează către un instrument central al politicii industriale, cu potențialul de a accelera investițiile și de a sprijini tranziția către o economie mai rezilientă și orientată spre inovare. Considerăm că noul pachet de ajutor de stat anunțat este deosebit de important, întrucât poate contribui la o schimbare de paradigmă în modelul de creștere al României - de la unul bazat în principal pe consum și costuri reduse, la unul fundamentat pe productivitate, tehnologie și export”, explică Sebastian Popescu, Partener, coordonator al liniei de servicii de Consultanță în domeniul Granturilor și Stimulentelor, EY-Parthenon România.
Apetit investițional și dinamica pieței
Programele de ajutor de stat continuă să înregistreze o cerere puternică, unele scheme fiind integral subscrise, iar solicitările depășind semnificativ bugetele disponibile. Investitorii străini rămân predominanți în rândul beneficiarilor, principalele țări de origine fiind Germania, Țările de Jos și Italia. Companiile autohtone apelează și ele tot mai frecvent la aceste instrumente pentru a-și consolida poziția pe piață.
Din perspectivă regională, investițiile s-au concentrat în centre industriale consacrate precum Prahova, Timiș și regiunile vestice, în timp ce zonele mai puțin dezvoltate atrag în continuare un număr relativ redus de proiecte de amploare. O tendință notabilă a ultimilor ani este creșterea dimensiunii medii a proiectelor, în special în cazul investitorilor străini, reflectând o reorientare structurală către investiții de valoare mai mare.
Perspective și noi scheme anunțate
România intră într-un nou ciclu investițional susținut de un program multianual de relansare economică, cu un buget estimat de până la 5 miliarde de euro până în 2032. Arhitectura viitoare a ajutoarelor de stat vizează fabricația avansată, cercetarea și dezvoltarea, industriile strategice, convergența regională și sprijinirea antreprenoriatului din diasporă. Pentru industria prelucrătoare, reducerea deficitului comercial și sectoarele intensive în cercetare-dezvoltare sunt în pregătire scheme distincte, fiecare cu bugete orientative de aproximativ 1 miliard de euro.
Un element cheie al noului cadru îl reprezintă mecanismele dedicate investițiilor „ancoră" ce depășesc 200 de milioane de euro, prin care România urmărește să se poziționeze ca destinație competitivă pentru capacități de producție majore în Europa Centrală și de Est.
Aceste instrumente urmăresc poziționarea României ca destinație competitivă pentru capacități de producție majore și pentru centre regionale de lanțuri de aprovizionare, în contextul intensificării concurenței în Europa Centrală și de Est, se arată în studiul EY.
.png)
.png)
